Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   da Kropsdele

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [otteoghalvtreds]

Kropsdele

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Desenez un om. Jeg ---n-r -- ---d. J__ t_____ e_ m____ J-g t-g-e- e- m-n-. ------------------- Jeg tegner en mand. 0
Mai întâi capul. Fø-s- -ov----. F____ h_______ F-r-t h-v-d-t- -------------- Først hovedet. 0
Omul poartă o pălărie. Mand-n---r ha- -å. M_____ h__ h__ p__ M-n-e- h-r h-t p-. ------------------ Manden har hat på. 0
Părul nu se vede. H-ret-k---ma- -kke-s-. H____ k__ m__ i___ s__ H-r-t k-n m-n i-k- s-. ---------------------- Håret kan man ikke se. 0
Şi nici urechile nu se văd. Ø-ene---n---n h----r ikke-se. Ø____ k__ m__ h_____ i___ s__ Ø-e-e k-n m-n h-l-e- i-k- s-. ----------------------------- Ørene kan man heller ikke se. 0
Nici spatele nu se vede. Ry--en kan-m-----l-e- -k-e---. R_____ k__ m__ h_____ i___ s__ R-g-e- k-n m-n h-l-e- i-k- s-. ------------------------------ Ryggen kan man heller ikke se. 0
Desenez ochii şi gura. Jeg-te-ner -jne----- m---en. J__ t_____ ø_____ o_ m______ J-g t-g-e- ø-n-n- o- m-n-e-. ---------------------------- Jeg tegner øjnene og munden. 0
Omul dansează şi râde. M----- -an-er-o- ler. M_____ d_____ o_ l___ M-n-e- d-n-e- o- l-r- --------------------- Manden danser og ler. 0
Omul are un nas lung. Ma-den -ar-en-l-ng n-se. M_____ h__ e_ l___ n____ M-n-e- h-r e- l-n- n-s-. ------------------------ Manden har en lang næse. 0
Ţine un baston în mâini. Han har -- s-ok-----nde-ne. H__ h__ e_ s___ i h________ H-n h-r e- s-o- i h-n-e-n-. --------------------------- Han har en stok i hænderne. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. H-n--ar o-s---t ha--tør-læ----m h---e-. H__ h__ o___ e_ h___________ o_ h______ H-n h-r o-s- e- h-l-t-r-l-d- o- h-l-e-. --------------------------------------- Han har også et halstørklæde om halsen. 0
Este iarnă şi este frig. D-t -r--int-r o--d-t e- k-l--. D__ e_ v_____ o_ d__ e_ k_____ D-t e- v-n-e- o- d-t e- k-l-t- ------------------------------ Det er vinter og det er koldt. 0
Braţele sunt puternice. Arme---er -r--t---. A_____ e_ k________ A-m-n- e- k-a-t-g-. ------------------- Armene er kraftige. 0
Şi picioarele sunt puternice. Ben--- -r----å k---t-g-. B_____ e_ o___ k________ B-n-n- e- o-s- k-a-t-g-. ------------------------ Benene er også kraftige. 0
Omul este din zăpadă. Man-en-er-----n-. M_____ e_ a_ s___ M-n-e- e- a- s-e- ----------------- Manden er af sne. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. Ha- ha----g-n--uk-e- -å -g-i---n--r-k-e--å. H__ h__ i____ b_____ p_ o_ i____ f_____ p__ H-n h-r i-g-n b-k-e- p- o- i-g-n f-a-k- p-. ------------------------------------------- Han har ingen bukser på og ingen frakke på. 0
Dar omului nu-i este frig. Men--a-d---f---e--i--e. M__ m_____ f_____ i____ M-n m-n-e- f-y-e- i-k-. ----------------------- Men manden fryser ikke. 0
Este un om de zăpadă. Han ---en -ne---d. H__ e_ e_ s_______ H-n e- e- s-e-a-d- ------------------ Han er en snemand. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Daneză (1-100) MP3 Daneză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...