Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   de Verneinung 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [fünfundsechzig]

Verneinung 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Germană Joaca Mai mult
Este scump inelul? I-- der----g -e-er? I__ d__ R___ t_____ I-t d-r R-n- t-u-r- ------------------- Ist der Ring teuer? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N-in- e-----te- ----hunde-t--ur-. N____ e_ k_____ n__ h______ E____ N-i-, e- k-s-e- n-r h-n-e-t E-r-. --------------------------------- Nein, er kostet nur hundert Euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Abe--i-- ha-e---r---n-zi-. A___ i__ h___ n__ f_______ A-e- i-h h-b- n-r f-n-z-g- -------------------------- Aber ich habe nur fünfzig. 0
Eşti gata deja? Bi-t d--schon -er--g? B___ d_ s____ f______ B-s- d- s-h-n f-r-i-? --------------------- Bist du schon fertig? 0
Nu, încă nu. N-in, -o-h--ic--. N____ n___ n_____ N-i-, n-c- n-c-t- ----------------- Nein, noch nicht. 0
Dar imediat sunt gata. A-----le-c- ----ic- fer-i-. A___ g_____ b__ i__ f______ A-e- g-e-c- b-n i-h f-r-i-. --------------------------- Aber gleich bin ich fertig. 0
Mai doreşti supă? Möc----t -- no-h --p-e? M_______ d_ n___ S_____ M-c-t-s- d- n-c- S-p-e- ----------------------- Möchtest du noch Suppe? 0
Nu, nu mai doresc. N--n--ic----ll-k--ne me-r. N____ i__ w___ k____ m____ N-i-, i-h w-l- k-i-e m-h-. -------------------------- Nein, ich will keine mehr. 0
Dar încă o îngheţată. A-e--noc- e---Eis. A___ n___ e__ E___ A-e- n-c- e-n E-s- ------------------ Aber noch ein Eis. 0
Locuieşti de mult timp aici? W-h-s- -- s--on -a-g- ---r? W_____ d_ s____ l____ h____ W-h-s- d- s-h-n l-n-e h-e-? --------------------------- Wohnst du schon lange hier? 0
Nu, abia de o lună. N-i-, --st-e-n-n----a-. N____ e___ e____ M_____ N-i-, e-s- e-n-n M-n-t- ----------------------- Nein, erst einen Monat. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Aber--ch -enn- -c-on v-el- Leut-. A___ i__ k____ s____ v____ L_____ A-e- i-h k-n-e s-h-n v-e-e L-u-e- --------------------------------- Aber ich kenne schon viele Leute. 0
Mergi mâine acasă? Fä-----d--mo--e----c---a-s-? F_____ d_ m_____ n___ H_____ F-h-s- d- m-r-e- n-c- H-u-e- ---------------------------- Fährst du morgen nach Hause? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ne-n- er-t-a--Wo--ene--e. N____ e___ a_ W__________ N-i-, e-s- a- W-c-e-e-d-. ------------------------- Nein, erst am Wochenende. 0
Dar mă întorc deja duminică. A-er i-h-k-m----c--n--m --------z---c-. A___ i__ k____ s____ a_ S______ z______ A-e- i-h k-m-e s-h-n a- S-n-t-g z-r-c-. --------------------------------------- Aber ich komme schon am Sonntag zurück. 0
Fiica ta este deja majoră? Is---ei-- T---ter--cho- -r--c--en? I__ d____ T______ s____ e_________ I-t d-i-e T-c-t-r s-h-n e-w-c-s-n- ---------------------------------- Ist deine Tochter schon erwachsen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N-in--si- -st er-- si------. N____ s__ i__ e___ s________ N-i-, s-e i-t e-s- s-e-z-h-. ---------------------------- Nein, sie ist erst siebzehn. 0
Dar are deja un prieten. A-e----e ha---chon e-nen--r---d. A___ s__ h__ s____ e____ F______ A-e- s-e h-t s-h-n e-n-n F-e-n-. -------------------------------- Aber sie hat schon einen Freund. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.