Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   ml ആഴ്ചയിലെ ദിവസങ്ങൾ

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [ഒമ്പത്]

9 [ombathu]

ആഴ്ചയിലെ ദിവസങ്ങൾ

[aazchayile divasangal]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Malayalam Joaca Mai mult
luni ത-ങ-കളാ-്ച തി_____ ത-ങ-ക-ാ-്- ---------- തിങ്കളാഴ്ച 0
t--nk-l-az--a t____________ t-i-k-l-a-c-a ------------- thinkalaazcha
marţi ച---വാഴ-ച ചൊ____ ച-വ-വ-ഴ-ച --------- ചൊവ്വാഴ്ച 0
ch-vvaaz--a c__________ c-o-v-a-c-a ----------- chovvaazcha
miercuri ബു-നാ--ച ബു____ ബ-ധ-ാ-്- -------- ബുധനാഴ്ച 0
bu--an-a---a b___________ b-d-a-a-z-h- ------------ budhanaazcha
joi വ-യ----്ച വ്____ വ-യ-ഴ-ഴ-ച --------- വ്യാഴാഴ്ച 0
v----haa-c-a v___________ v-a-z-a-z-h- ------------ vyaazhaazcha
vineri വ-ള്-ിയാഴ്ച വെ_____ വ-ള-ള-യ-ഴ-ച ----------- വെള്ളിയാഴ്ച 0
v--liy-a--ha v___________ v-l-i-a-z-h- ------------ velliyaazcha
sâmbătă ശന-യ-ഴ്ച ശ____ ശ-ി-ാ-്- -------- ശനിയാഴ്ച 0
s--n-y---c-a s___________ s-a-i-a-z-h- ------------ shaniyaazcha
duminică ഞ--റാഴ-ച ഞാ____ ഞ-യ-ാ-്- -------- ഞായറാഴ്ച 0
n--ay--a-z-ha n____________ n-a-y-r-a-c-a ------------- njaayaraazcha
săptămâna ആ-്ച ആ__ ആ-്- ---- ആഴ്ച 0
a----a a_____ a-z-h- ------ aazcha
de luni până duminică തി-്-ൾ മു-ൽ---യർ --െ തി___ മു__ ഞാ__ വ_ ത-ങ-ക- മ-ത- ഞ-യ- വ-െ -------------------- തിങ്കൾ മുതൽ ഞായർ വരെ 0
th------mut-al n------ -a-e t______ m_____ n______ v___ t-i-k-l m-t-a- n-a-y-r v-r- --------------------------- thinkal muthal njaayar vare
Prima zi este luni. ആ----ദിവസം--ി-്--ാഴ---ാ-്. ആ__ ദി__ തി________ ആ-്- ദ-വ-ം ത-ങ-ക-ാ-്-യ-ണ-. -------------------------- ആദ്യ ദിവസം തിങ്കളാഴ്ചയാണ്. 0
a-dya---v---- t-i-k--aa--h--aa-u. a____ d______ t__________________ a-d-a d-v-s-m t-i-k-l-a-c-a-a-n-. --------------------------------- aadya divasam thinkalaazchayaanu.
A doua zi este marţi. ര---ാം ദിവ-ം -ൊ--വ---ച. ര__ ദി__ ചൊ_____ ര-്-ാ- ദ-വ-ം ച-വ-വ-ഴ-ച- ----------------------- രണ്ടാം ദിവസം ചൊവ്വാഴ്ച. 0
ra-d-m di--s-----ov---zcha. r_____ d______ c___________ r-n-a- d-v-s-m c-o-v-a-c-a- --------------------------- randam divasam chovvaazcha.
A treia zi este miercuri. മൂന--ാ--ദ-വ-ം -ു-നാ-്ച. മൂ__ ദി__ ബു_____ മ-ന-ന-ം ദ-വ-ം ബ-ധ-ാ-്-. ----------------------- മൂന്നാം ദിവസം ബുധനാഴ്ച. 0
moonn-am---v-sa--------a-zc-a. m_______ d______ b____________ m-o-n-a- d-v-s-m b-d-a-a-z-h-. ------------------------------ moonnaam divasam budhanaazcha.
A patra zi este joi. ന-----ദ---------ഴ-ഴ--. നാ_ ദി__ വ്_____ ന-ല-ം ദ-വ-ം വ-യ-ഴ-ഴ-ച- ---------------------- നാലാം ദിവസം വ്യാഴാഴ്ച. 0
n--l-a----v--am vyaa--a----a. n______ d______ v____________ n-a-a-m d-v-s-m v-a-z-a-z-h-. ----------------------------- naalaam divasam vyaazhaazcha.
A cincea zi este vineri. അ-്ചാ--ദിവ---വെ-്ള----്---ണ-. അ__ ദി__ വെ________ അ-്-ാ- ദ-വ-ം വ-ള-ള-യ-ഴ-ച-ാ-്- ----------------------------- അഞ്ചാം ദിവസം വെള്ളിയാഴ്ചയാണ്. 0
a---m -i-a--- v---i---zc--y--nu. a____ d______ v_________________ a-j-m d-v-s-m v-l-i-a-z-h-y-a-u- -------------------------------- anjam divasam velliyaazchayaanu.
A şasea zi este sâmbătă. ആറാ- ദിവ---ശ-ിയാ-്ചയ---. ആ_ ദി__ ശ_______ ആ-ാ- ദ-വ-ം ശ-ി-ാ-്-യ-ണ-. ------------------------ ആറാം ദിവസം ശനിയാഴ്ചയാണ്. 0
aar-- ----s---sh---yaazc-aya---. a____ d______ s_________________ a-r-m d-v-s-m s-a-i-a-z-h-y-a-u- -------------------------------- aaram divasam shaniyaazchayaanu.
A şaptea zi este duminică. ഏഴ-ം-ദ------ായറാഴ്ച----. ഏ_ ദി__ ഞാ_______ ഏ-ാ- ദ-വ-ം ഞ-യ-ാ-്-യ-ണ-. ------------------------ ഏഴാം ദിവസം ഞായറാഴ്ചയാണ്. 0
ez-a-m-div---- nj---a--azc-----nu. e_____ d______ n__________________ e-h-a- d-v-s-m n-a-y-r-a-c-a-a-n-. ---------------------------------- ezhaam divasam njaayaraazchayaanu.
Săptămâna are şapte zile. ആ--ച-ിൽ -ഴു---വ-ങ്ങള-----. ആ____ ഏ_ ദി________ ആ-്-യ-ൽ ഏ-ു ദ-വ-ങ-ങ-ു-്-്- -------------------------- ആഴ്ചയിൽ ഏഴു ദിവസങ്ങളുണ്ട്. 0
a-zch---- -z---d--asangalu-du. a________ e___ d______________ a-z-h-y-l e-h- d-v-s-n-a-u-d-. ------------------------------ aazchayil ezhu divasangalundu.
Noi lucrăm doar cinci zile. ഞങ്ങൾ-അഞ-ച്-ദി--- ----ര-േ-ജോ-ി -െയ്യുന----്-ൂ. ഞ___ അ__ ദി__ മാ___ ജോ_ ചെ_______ ഞ-്-ൾ അ-്-് ദ-വ-ം മ-ത-ര-േ ജ-ല- ച-യ-യ-ന-ന-ള-ള-. ---------------------------------------------- ഞങ്ങൾ അഞ്ച് ദിവസം മാത്രമേ ജോലി ചെയ്യുന്നുള്ളൂ. 0
n-a--al --j--d---s-m ----h--m- j--i------u----lu. n______ a___ d______ m________ j___ c____________ n-a-g-l a-j- d-v-s-m m-a-h-a-e j-l- c-e-y-n-u-l-. ------------------------------------------------- njangal anju divasam maathrame joli cheyyunnullu.

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!