Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   sr Ћаскање 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двадесет и два]

22 [dvadeset i dva]

Ћаскање 3

Ćaskanje 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Fumaţi? П--и-е -и? П_____ л__ П-ш-т- л-? ---------- Пушите ли? 0
P------l-? P_____ l__ P-š-t- l-? ---------- Pušite li?
Înainte da. Пр- -а. П__ д__ П-е д-. ------- Пре да. 0
Pr- d-. P__ d__ P-e d-. ------- Pre da.
Dar acum nu mai fumez. А-и -а-а--и-е -----шим. А__ с___ в___ н_ п_____ А-и с-д- в-ш- н- п-ш-м- ----------------------- Али сада више не пушим. 0
Al--sada više ne-pušim. A__ s___ v___ n_ p_____ A-i s-d- v-š- n- p-š-m- ----------------------- Ali sada više ne pušim.
Vă deranjează, dacă fumez? Сме-а ли-В-м --о-ја п-шим? С____ л_ В__ а__ ј_ п_____ С-е-а л- В-м а-о ј- п-ш-м- -------------------------- Смета ли Вам ако ја пушим? 0
Smet---i V-m-ako ja p----? S____ l_ V__ a__ j_ p_____ S-e-a l- V-m a-o j- p-š-m- -------------------------- Smeta li Vam ako ja pušim?
Nu, absolut deloc. Н---ап-олут-о---. Н__ а________ н__ Н-, а-с-л-т-о н-. ----------------- Не, апсолутно не. 0
Ne--a--o--t-o --. N__ a________ n__ N-, a-s-l-t-o n-. ----------------- Ne, apsolutno ne.
Asta nu mă deranjează. Н-----т- -и. Н_ с____ м__ Н- с-е-а м-. ------------ Не смета ми. 0
N- --et--m-. N_ s____ m__ N- s-e-a m-. ------------ Ne smeta mi.
Beţi ceva? Х-ћ--е--и п-п-т- ---то? Х_____ л_ п_____ н_____ Х-ћ-т- л- п-п-т- н-ш-о- ----------------------- Хоћете ли попити нешто? 0
Ho-́-te-l- --p--i n-što? H_____ l_ p_____ n_____ H-c-e-e l- p-p-t- n-š-o- ------------------------ Hoćete li popiti nešto?
Un coniac? Је-ан ко--к? Ј____ к_____ Ј-д-н к-њ-к- ------------ Један коњак? 0
J---n--on-ak? J____ k______ J-d-n k-n-a-? ------------- Jedan konjak?
Nu, mai bine o bere. Н---р-д--е--и--. Н__ р_____ п____ Н-, р-д-ј- п-в-. ---------------- Не, радије пиво. 0
N-----dije --vo. N__ r_____ p____ N-, r-d-j- p-v-. ---------------- Ne, radije pivo.
Călătoriţi mult? Путуј-т---и м--го? П_______ л_ м_____ П-т-ј-т- л- м-о-о- ------------------ Путујете ли много? 0
P---je-- li -no--? P_______ l_ m_____ P-t-j-t- l- m-o-o- ------------------ Putujete li mnogo?
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Д---в-ћ---м -у-т--пос---н- пу------. Д__ в______ с_ т_ п_______ п________ Д-, в-ћ-н-м с- т- п-с-о-н- п-т-в-њ-. ------------------------------------ Да, већином су то пословна путовања. 0
D----ec--n------to-p--l--na --to--n--. D__ v______ s_ t_ p_______ p_________ D-, v-c-i-o- s- t- p-s-o-n- p-t-v-n-a- -------------------------------------- Da, većinom su to poslovna putovanja.
Dar acum ne facem aici concediul. Али --да--мо о-д--н--год-ш-е- о-м--у. А__ с___ с__ о___ н_ г_______ о______ А-и с-д- с-о о-д- н- г-д-ш-е- о-м-р-. ------------------------------------- Али сада смо овде на годишњем одмору. 0
A-i s--a--m-------n--g-di-nje--o--oru. A__ s___ s__ o___ n_ g________ o______ A-i s-d- s-o o-d- n- g-d-š-j-m o-m-r-. -------------------------------------- Ali sada smo ovde na godišnjem odmoru.
Ce căldură! К-кв---р----а! К____ в_______ К-к-а в-у-и-а- -------------- Каква врућина! 0
Ka--a v---́-na! K____ v_______ K-k-a v-u-́-n-! --------------- Kakva vrućina!
Da, astăzi este chiar foarte cald. Д-----н-- ј--с--арно--р---. Д__ д____ ј_ с______ в_____ Д-, д-н-с ј- с-в-р-о в-у-е- --------------------------- Да, данас је стварно вруће. 0
D-- da-a---e----a------uc--. D__ d____ j_ s______ v_____ D-, d-n-s j- s-v-r-o v-u-́-. ---------------------------- Da, danas je stvarno vruće.
Să mergem pe balcon. Х---ем---а-балк-н. Х______ н_ б______ Х-ј-е-о н- б-л-о-. ------------------ Хајдемо на балкон. 0
Hajd-mo na ---k--. H______ n_ b______ H-j-e-o n- b-l-o-. ------------------ Hajdemo na balkon.
Mâine facem aici o petrecere. Су--а-ће-овд---ит--з-б--а. С____ ћ_ о___ б___ з______ С-т-а ћ- о-д- б-т- з-б-в-. -------------------------- Сутра ће овде бити забава. 0
Su--a-c-e-o-d- b--- -a--v-. S____ ć_ o___ b___ z______ S-t-a c-e o-d- b-t- z-b-v-. --------------------------- Sutra će ovde biti zabava.
Veniţi şi dumneavoastră? Х-ћет--ли-и -и -о--?? Х_____ л_ и В_ д_____ Х-ћ-т- л- и В- д-ћ-?- --------------------- Хоћете ли и Ви доћи?? 0
H--́-t--l--- V----c---? H_____ l_ i V_ d_____ H-c-e-e l- i V- d-c-i-? ----------------------- Hoćete li i Vi doći??
Da, şi noi suntem invitaţi. Д-,-м--с-о та-ође--озв-ни. Д__ м_ с__ т_____ п_______ Д-, м- с-о т-к-ђ- п-з-а-и- -------------------------- Да, ми смо такође позвани. 0
D-,--i s-- t-k--e-p-zvani. D__ m_ s__ t_____ p_______ D-, m- s-o t-k-đ- p-z-a-i- -------------------------- Da, mi smo takođe pozvani.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!