Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   bg Кратък разговор 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двайсет и две]

22 [dvayset i dve]

Кратък разговор 3

Kratyk razgovor 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Fumaţi? П--и-- л-? П_____ л__ П-ш-т- л-? ---------- Пушите ли? 0
Push--- l-? P______ l__ P-s-i-e l-? ----------- Pushite li?
Înainte da. По-рано да. П______ д__ П---а-о д-. ----------- По-рано да. 0
Po-r--o-d-. P______ d__ P---a-o d-. ----------- Po-rano da.
Dar acum nu mai fumez. Н- -ега-вече -------. Н_ с___ в___ н_ п____ Н- с-г- в-ч- н- п-ш-. --------------------- Но сега вече не пуша. 0
N- -e-a-ve-he-n- pus--. N_ s___ v____ n_ p_____ N- s-g- v-c-e n- p-s-a- ----------------------- No sega veche ne pusha.
Vă deranjează, dacă fumez? П-е-- л---и,-а-- -з п-ша? П____ л_ В__ а__ а_ п____ П-е-и л- В-, а-о а- п-ш-? ------------------------- Пречи ли Ви, ако аз пуша? 0
P----i -i-Vi--a-o-----u---? P_____ l_ V__ a__ a_ p_____ P-e-h- l- V-, a-o a- p-s-a- --------------------------- Prechi li Vi, ako az pusha?
Nu, absolut deloc. Н-,-----щ- н-. Н__ в_____ н__ Н-, в-о-щ- н-. -------------- Не, въобще не. 0
Ne- vyo--h--e--e. N__ v________ n__ N-, v-o-s-c-e n-. ----------------- Ne, vyobshche ne.
Asta nu mă deranjează. То-- не--и -речи. Т___ н_ м_ п_____ Т-в- н- м- п-е-и- ----------------- Това не ми пречи. 0
T--- -e -i p---h-. T___ n_ m_ p______ T-v- n- m- p-e-h-. ------------------ Tova ne mi prechi.
Beţi ceva? Ще пиете л--н-що? Щ_ п____ л_ н____ Щ- п-е-е л- н-щ-? ----------------- Ще пиете ли нещо? 0
S--h- --e-- li n------? S____ p____ l_ n_______ S-c-e p-e-e l- n-s-c-o- ----------------------- Shche piete li neshcho?
Un coniac? Е--н к--я-? Е___ к_____ Е-и- к-н-к- ----------- Един коняк? 0
E-in k-nyak? E___ k______ E-i- k-n-a-? ------------ Edin konyak?
Nu, mai bine o bere. Н-,-п--дпо--т-----ра. Н__ п__________ б____ Н-, п-е-п-ч-т-м б-р-. --------------------- Не, предпочитам бира. 0
Ne,-p-ed-o---tam-b--a. N__ p___________ b____ N-, p-e-p-c-i-a- b-r-. ---------------------- Ne, predpochitam bira.
Călătoriţi mult? Пъ-ува-е-л- м--го? П_______ л_ м_____ П-т-в-т- л- м-о-о- ------------------ Пътувате ли много? 0
Py--v--e l- -----? P_______ l_ m_____ P-t-v-t- l- m-o-o- ------------------ Pytuvate li mnogo?
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Д-- -бик-овено-в к---ндиров-а. Д__ о_________ в к____________ Д-, о-и-н-в-н- в к-м-н-и-о-к-. ------------------------------ Да, обикновено в командировка. 0
Da,--bi-n-ve-----k--a-d-ro---. D__ o_________ v k____________ D-, o-i-n-v-n- v k-m-n-i-o-k-. ------------------------------ Da, obiknoveno v komandirovka.
Dar acum ne facem aici concediul. Н- -ега-с---т-- на п-ч-в--. Н_ с___ с__ т__ н_ п_______ Н- с-г- с-е т-к н- п-ч-в-а- --------------------------- Но сега сме тук на почивка. 0
N- -ega -me -u---a po-h----. N_ s___ s__ t__ n_ p________ N- s-g- s-e t-k n- p-c-i-k-. ---------------------------- No sega sme tuk na pochivka.
Ce căldură! Ка-в---ега! К____ ж____ К-к-а ж-г-! ----------- Каква жега! 0
Ka--a zh-ga! K____ z_____ K-k-a z-e-a- ------------ Kakva zhega!
Da, astăzi este chiar foarte cald. Д-- д-е- на---ин--- -ор-щ-. Д__ д___ н_______ е г______ Д-, д-е- н-и-т-н- е г-р-щ-. --------------------------- Да, днес наистина е горещо. 0
D-, -ne---a--t-n---e go--s---o. D__ d___ n_______ y_ g_________ D-, d-e- n-i-t-n- y- g-r-s-c-o- ------------------------------- Da, dnes naistina ye goreshcho.
Să mergem pe balcon. Д-----е-е--на -а--она. Д_ и______ н_ б_______ Д- и-л-з-м н- б-л-о-а- ---------------------- Да излезем на балкона. 0
D- i--ezem na -a-----. D_ i______ n_ b_______ D- i-l-z-m n- b-l-o-a- ---------------------- Da izlezem na balkona.
Mâine facem aici o petrecere. Утре т-к--е има ----и. У___ т__ щ_ и__ п_____ У-р- т-к щ- и-а п-р-и- ---------------------- Утре тук ще има парти. 0
Utre -u--shc---im--p--t-. U___ t__ s____ i__ p_____ U-r- t-k s-c-e i-a p-r-i- ------------------------- Utre tuk shche ima parti.
Veniţi şi dumneavoastră? Щ-----дет---- и --е? Щ_ д______ л_ и В___ Щ- д-й-е-е л- и В-е- -------------------- Ще дойдете ли и Вие? 0
Sh-he d----t- -i - --e? S____ d______ l_ i V___ S-c-e d-y-e-e l- i V-e- ----------------------- Shche doydete li i Vie?
Da, şi noi suntem invitaţi. Д-,-н-е -ъ-о -м- по-а----. Д__ н__ с___ с__ п________ Д-, н-е с-щ- с-е п-к-н-н-. -------------------------- Да, ние също сме поканени. 0
D---n---sy-h-h--sme -oka-eni. D__ n__ s______ s__ p________ D-, n-e s-s-c-o s-e p-k-n-n-. ----------------------------- Da, nie syshcho sme pokaneni.

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!