Dicționar de expresii

ro În natură   »   uk На природі

26 [douăzeci şi şase]

În natură

În natură

26 [двадцять шість]

26 [dvadtsyatʹ shistʹ]

На природі

[Na pryrodi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vezi acolo turnul? Б-ч-- т------у? Б____ т__ в____ Б-ч-ш т-м в-ж-? --------------- Бачиш там вежу? 0
Ba-hy-h t-- --zh-? B______ t__ v_____ B-c-y-h t-m v-z-u- ------------------ Bachysh tam vezhu?
Vezi acolo muntele? Бач-ш-там -ору? Б____ т__ г____ Б-ч-ш т-м г-р-? --------------- Бачиш там гору? 0
Ba-h-sh-tam ----? B______ t__ h____ B-c-y-h t-m h-r-? ----------------- Bachysh tam horu?
Vezi acolo satul? Б-ч-- там село? Б____ т__ с____ Б-ч-ш т-м с-л-? --------------- Бачиш там село? 0
Ba-h----t-m-se--? B______ t__ s____ B-c-y-h t-m s-l-? ----------------- Bachysh tam selo?
Vezi acolo râul? Бач---та- -і-ку? Б____ т__ р_____ Б-ч-ш т-м р-ч-у- ---------------- Бачиш там річку? 0
B-c-y----a- richk-? B______ t__ r______ B-c-y-h t-m r-c-k-? ------------------- Bachysh tam richku?
Vezi acolo podul? Б-чи--т-м м--т? Б____ т__ м____ Б-ч-ш т-м м-с-? --------------- Бачиш там міст? 0
B--hy-h --- mis-? B______ t__ m____ B-c-y-h t-m m-s-? ----------------- Bachysh tam mist?
Vezi acolo lacul? Б-чиш--ам --е--? Б____ т__ о_____ Б-ч-ш т-м о-е-о- ---------------- Бачиш там озеро? 0
B--hy-h t-m o--ro? B______ t__ o_____ B-c-y-h t-m o-e-o- ------------------ Bachysh tam ozero?
Pasărea aceea îmi place. Той п-ах --ні п-д------с-. Т__ п___ м___ п___________ Т-й п-а- м-н- п-д-б-є-ь-я- -------------------------- Той птах мені подобається. 0
T-y̆-pt--h -e----od--ay-tʹ--a. T__ p____ m___ p_____________ T-y- p-a-h m-n- p-d-b-y-t-s-a- ------------------------------ Toy̆ ptakh meni podobayetʹsya.
Pomul acela îmi place. Те-----в--ме-і п--об-єт--я. Т_ д_____ м___ п___________ Т- д-р-в- м-н- п-д-б-є-ь-я- --------------------------- Те дерево мені подобається. 0
Te -e-ev- -eni ---ob-y---sy-. T_ d_____ m___ p_____________ T- d-r-v- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ----------------------------- Te derevo meni podobayetʹsya.
Piatra aceea îmi place. Т-й к--------------об-----я. Т__ к_____ м___ п___________ Т-й к-м-н- м-н- п-д-б-є-ь-я- ---------------------------- Той камінь мені подобається. 0
T-y--kami-ʹ m--i pod-bay----y-. T__ k_____ m___ p_____________ T-y- k-m-n- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ------------------------------- Toy̆ kaminʹ meni podobayetʹsya.
Parcul acela îmi place. Т-- -а-- ---і п-д--аєть--. Т__ п___ м___ п___________ Т-й п-р- м-н- п-д-б-є-ь-я- -------------------------- Той парк мені подобається. 0
T-y--park -e-i -o--b-yet-sy-. T__ p___ m___ p_____________ T-y- p-r- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ----------------------------- Toy̆ park meni podobayetʹsya.
Grădina aceea îmi place. Т----ад-мен- -о-о-а-ть--. Т__ с__ м___ п___________ Т-й с-д м-н- п-д-б-є-ь-я- ------------------------- Той сад мені подобається. 0
T-y- -ad-m--- -od--ay-t-sya. T__ s__ m___ p_____________ T-y- s-d m-n- p-d-b-y-t-s-a- ---------------------------- Toy̆ sad meni podobayetʹsya.
Florile acelea îmi plac. Та-к-і--а--ені п-д-ба-ть-я. Т_ к_____ м___ п___________ Т- к-і-к- м-н- п-д-б-є-ь-я- --------------------------- Та квітка мені подобається. 0
T--k-i-k- -e-i --d-b--et--ya. T_ k_____ m___ p_____________ T- k-i-k- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ----------------------------- Ta kvitka meni podobayetʹsya.
Mi se pare drăguţ. Я-вв---ю--- га-н--. Я в_____ ц_ г______ Я в-а-а- ц- г-р-и-. ------------------- Я вважаю це гарним. 0
Y- --a-h--u-t-e -arn--. Y_ v_______ t__ h______ Y- v-a-h-y- t-e h-r-y-. ----------------------- YA vvazhayu tse harnym.
Mi se pare interesant. Я вв--а---е --к-в--. Я в_____ ц_ ц_______ Я в-а-а- ц- ц-к-в-м- -------------------- Я вважаю це цікавим. 0
Y-----z-ayu tse-tsi-a--m. Y_ v_______ t__ t________ Y- v-a-h-y- t-e t-i-a-y-. ------------------------- YA vvazhayu tse tsikavym.
Mi se pare foarte frumos. Я вв---ю це ч-до-им. Я в_____ ц_ ч_______ Я в-а-а- ц- ч-д-в-м- -------------------- Я вважаю це чудовим. 0
YA--v--ha-u tse--h--o--m. Y_ v_______ t__ c________ Y- v-a-h-y- t-e c-u-o-y-. ------------------------- YA vvazhayu tse chudovym.
Mi se pare urât. Я--в--а---- ---д-и-. Я в_____ ц_ б_______ Я в-а-а- ц- б-и-к-м- -------------------- Я вважаю це бридким. 0
Y---va---yu-t-- -ryd---. Y_ v_______ t__ b_______ Y- v-a-h-y- t-e b-y-k-m- ------------------------ YA vvazhayu tse brydkym.
Mi se pare plictisitor. Я-вв-жаю ц--ну-н-м. Я в_____ ц_ н______ Я в-а-а- ц- н-д-и-. ------------------- Я вважаю це нудним. 0
Y- vv-zha-u---e --dnym. Y_ v_______ t__ n______ Y- v-a-h-y- t-e n-d-y-. ----------------------- YA vvazhayu tse nudnym.
Mi se pare groaznic. Я------- -е-с--ашн--. Я в_____ ц_ с________ Я в-а-а- ц- с-р-ш-и-. --------------------- Я вважаю це страшним. 0
YA-vv---a----se ------n--. Y_ v_______ t__ s_________ Y- v-a-h-y- t-e s-r-s-n-m- -------------------------- YA vvazhayu tse strashnym.

Limbi şi proverbe

În fiecare limbă, există proverbe. Proverbele reprezintă o parte importantă a identităţii naţionale. Prin intermediul proverbelor, descoperim valorile şi normele unei ţări. Forma lor este cunoscută de toţi şi definitivă, deci nu se poate modifica. Proverbele sunt mereu scurte şi la obiect. Adesea, acestea folosesc metafore. Numeroase proverbe deţin o structură poetică. Majoritatea proverbelor ne dau sfaturi asupra regulilor de bună purtare. Dar proverbele exercită de asemenea, în mod clar, o critică. Proverbele folosesc adesea stereotipuri. Este vorba de trăsături tipice ţărilor sau popoarelor. Proverbele au o tradiţie îndelungată. Aristotel le considera mici texte filosofice. În retorică şi literatură, ele reprezintă o figură de stil importantă. Ceea ce le face deosebite, este că sunt mereu de actualitate. În lingvistică, există o disciplină care le studiază. Există numeroase proverbe în mai multe limbi. Ele se pot chiar şi asemăna pe plan lexical. Aşadar, vorbitorii de limbi diferite folosesc aceleaşi cuvinte. Bellende Hunde beißen nicht, Perro que ladra no muerde. (GER-SP) Alte proverbe se aseamănă pe plan semantic. Adică acelaşi conţinut este redat prin alte cuvinte. Appeler un chat un chat, Dire pane al pane e vino al vino. (FR-IT) Astfel, proverbele ne ajută să înţelegem alte popoare şi alte culturi. Cele mai interesante proverbe sunt cele care se regăsesc în întreaga lume. Există ‘mari’ teme ale existenţei umane. Astfel, proverbele abordează experienţa universală. Ele arată că suntem cu toţii egali, indiferent de limba pe care o vorbim!
Știați?
Letona este membră a grupului estic al limbilor baltice. Limba este vorbită de mai mult de 2 milioane de oameni. Letona este foarte apropiată de lituaniană. Cu toate acestea, cele două limbi nu sunt foarte similare una cu alta. Se poate întâmpla ca lituaniana și letona să ducă spre rusă. Structura limbii letone este mai puțin arhaică comparativ cu lituaniana. Dar multe elemente antice pot fi încă găsite în cântecele și poeziile tradiționale. Acestea arată, de exemplu, relația lingvistică dintre letonă și latină. Vocabularul leton este construit într-o manieră foarte interesantă. Conține foarte multe cuvinte care vin din alte limbi. Printre acestea sunt germana, suedeza, rusa sau engleza. Unele cuvinte sunt create recent, pur și simplu fiindcă lipseau. Letona e scrisă cu alfabet latin și accentuată pe prima silabă. Gramatica are numeroase trăsături care nu există în alte limbi. Cu toate acestea, regulile lor sunt întotdeauna clare și distincte.