Dicționar de expresii

ro Vizitarea oraşului   »   uk Екскурсія до міста

42 [patruzeci şi doi]

Vizitarea oraşului

Vizitarea oraşului

42 [сорок два]

42 [sorok dva]

Екскурсія до міста

Ekskursiya do mista

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Este deschisă piaţa duminica? Чи--і--р---й----ок--он-ділі? Ч_ в________ p____ щ________ Ч- в-д-р-т-й p-н-к щ-н-д-л-? ---------------------------- Чи відкритий pинок щонеділі? 0
Chy --d--yty-̆ -y-o---hch-ne----? C__ v________ p____ s___________ C-y v-d-r-t-y- p-n-k s-c-o-e-i-i- --------------------------------- Chy vidkrytyy̆ pynok shchonedili?
Este deschis târgul lunea? Ч- --дкр--ий---м-р---що--неділка Ч_ в________ Я______ щ__________ Ч- в-д-р-т-й Я-м-р-к щ-п-н-д-л-а -------------------------------- Чи відкритий Ярмарок щопонеділка 0
Chy v-dkry--y- -arm-r---s--hop-ne-i--a C__ v________ Y_______ s_____________ C-y v-d-r-t-y- Y-r-a-o- s-c-o-o-e-i-k- -------------------------------------- Chy vidkrytyy̆ Yarmarok shchoponedilka
Este deschisă expoziţia marţea? Чи в-д-р--а вис-а--- --в--тірк-? Ч_ в_______ в_______ щ__________ Ч- в-д-р-т- в-с-а-к- щ-в-в-і-к-? -------------------------------- Чи відкрита виставка щовівтірка? 0
Ch---id-r-ta -----vka-s-cho---t--ka? C__ v_______ v_______ s_____________ C-y v-d-r-t- v-s-a-k- s-c-o-i-t-r-a- ------------------------------------ Chy vidkryta vystavka shchovivtirka?
Este deschisă grădina zoologică miercurea? Ч- відкр-тий----па----ос-р-ди? Ч_ в________ з______ щ________ Ч- в-д-р-т-й з-о-а-к щ-с-р-д-? ------------------------------ Чи відкритий зоопарк щосереди? 0
C-- v--kry--y----o-a-k---ch--e--dy? C__ v________ z______ s___________ C-y v-d-r-t-y- z-o-a-k s-c-o-e-e-y- ----------------------------------- Chy vidkrytyy̆ zoopark shchoseredy?
Este deschis muzeul joia? Чи в------и- м-з-- щ-чет----а? Ч_ в________ м____ щ__________ Ч- в-д-р-т-й м-з-й щ-ч-т-е-г-? ------------------------------ Чи відкритий музей щочетверга? 0
C----i--r--y----uze------h------e--a? C__ v________ m____ s______________ C-y v-d-r-t-y- m-z-y- s-c-o-h-t-e-h-? ------------------------------------- Chy vidkrytyy̆ muzey̆ shchochetverha?
Este deschisă galeria vinerea? Чи-в--к-и-а-гале--- ----я--иц-? Ч_ в_______ г______ щ__________ Ч- в-д-р-т- г-л-р-я щ-п-я-н-ц-? ------------------------------- Чи відкрита галерея щоп’ятниці? 0
Chy -i-kry-- --l--ey---h-ho--y-tny-si? C__ v_______ h_______ s_______________ C-y v-d-r-t- h-l-r-y- s-c-o-'-a-n-t-i- -------------------------------------- Chy vidkryta halereya shchop'yatnytsi?
Se poate fotografia? Чи мож-а ф-т-гр--у-а-и? Ч_ м____ ф_____________ Ч- м-ж-а ф-т-г-а-у-а-и- ----------------------- Чи можна фотографувати? 0
Chy-m-zhn- fo--hra-u--t-? C__ m_____ f_____________ C-y m-z-n- f-t-h-a-u-a-y- ------------------------- Chy mozhna fotohrafuvaty?
Trebuie plătită intrare? Чи п--рі--- ---тити з--вхід? Ч_ п_______ п______ з_ в____ Ч- п-т-і-н- п-а-и-и з- в-і-? ---------------------------- Чи потрібно платити за вхід? 0
C-y-potr-b------t--y--a--kh--? C__ p_______ p______ z_ v_____ C-y p-t-i-n- p-a-y-y z- v-h-d- ------------------------------ Chy potribno platyty za vkhid?
Cât costă intrarea? С--ль-и-ко------хі-? С______ к_____ в____ С-і-ь-и к-ш-у- в-і-? -------------------- Скільки коштує вхід? 0
S---ʹ-- -os----e -----? S______ k_______ v_____ S-i-ʹ-y k-s-t-y- v-h-d- ----------------------- Skilʹky koshtuye vkhid?
Există o reducere pentru grupuri? Чи-- зни--а -ля----п? Ч_ є з_____ д__ г____ Ч- є з-и-к- д-я г-у-? --------------------- Чи є знижка для груп? 0
Chy--e --yzhk- dl---hr-p? C__ y_ z______ d___ h____ C-y y- z-y-h-a d-y- h-u-? ------------------------- Chy ye znyzhka dlya hrup?
Există o reducere pentru copii? Чи є---и--а--л- ді---? Ч_ є з_____ д__ д_____ Ч- є з-и-к- д-я д-т-й- ---------------------- Чи є знижка для дітей? 0
Chy-y--zn----a----- ---e--? C__ y_ z______ d___ d_____ C-y y- z-y-h-a d-y- d-t-y-? --------------------------- Chy ye znyzhka dlya ditey̆?
Există o reducere pentru studenţi? Ч----з-иж-- -л- с--де--і-? Ч_ є з_____ д__ с_________ Ч- є з-и-к- д-я с-у-е-т-в- -------------------------- Чи є знижка для студентів? 0
C-y-y-------ka------s------iv? C__ y_ z______ d___ s_________ C-y y- z-y-h-a d-y- s-u-e-t-v- ------------------------------ Chy ye znyzhka dlya studentiv?
Ce fel de clădire este aceasta? Щ- ц- -- -----ля? Щ_ ц_ з_ б_______ Щ- ц- з- б-д-в-я- ----------------- Що це за будівля? 0
Shcho-t-e za-b--ivlya? S____ t__ z_ b________ S-c-o t-e z- b-d-v-y-? ---------------------- Shcho tse za budivlya?
Cât de veche este clădirea? Скіл--- -ок-в---- -------? С______ р____ ц__ б_______ С-і-ь-и р-к-в ц-й б-д-в-і- -------------------------- Скільки років цій будівлі? 0
S-i--k-----i---s-------ivl-? S______ r____ t___ b_______ S-i-ʹ-y r-k-v t-i-̆ b-d-v-i- ---------------------------- Skilʹky rokiv tsiy̆ budivli?
Cine a construit clădirea? Х-о -о--ду-а- -ю --д---ю? Х__ п________ ц_ б_______ Х-о п-б-д-в-в ц- б-д-в-ю- ------------------------- Хто побудував цю будівлю? 0
Kht----b-duv-v-t-y--budi----? K___ p________ t___ b________ K-t- p-b-d-v-v t-y- b-d-v-y-? ----------------------------- Khto pobuduvav tsyu budivlyu?
Mă interesează arhitectura. Я -і-а--ю-- ----те-тур-ю. Я ц________ а____________ Я ц-к-в-ю-я а-х-т-к-у-о-. ------------------------- Я цікавлюся архітектурою. 0
Y--t-ikav-yus-a-arkh--ek-ur-y-. Y_ t___________ a______________ Y- t-i-a-l-u-y- a-k-i-e-t-r-y-. ------------------------------- YA tsikavlyusya arkhitekturoyu.
Mă interesează arta. Я -і--в---я-ми-т-цтв--. Я ц________ м__________ Я ц-к-в-ю-я м-с-е-т-о-. ----------------------- Я цікавлюся мистецтвом. 0
YA---ik--l-us-- myst--s--om. Y_ t___________ m___________ Y- t-i-a-l-u-y- m-s-e-s-v-m- ---------------------------- YA tsikavlyusya mystetstvom.
Mă interesează pictura. Я ц--а-л--я ж---пи-ом. Я ц________ ж_________ Я ц-к-в-ю-я ж-в-п-с-м- ---------------------- Я цікавлюся живописом. 0
YA tsik-v--u--a -hy---ys-m. Y_ t___________ z__________ Y- t-i-a-l-u-y- z-y-o-y-o-. --------------------------- YA tsikavlyusya zhyvopysom.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbi rapide, limbi lente

Există peste 6.000 de limbi în întreaga lume. Dar toate au aceeași funcție. Ele ne ajută să facem schimb de informații. Acest lucru se întâmplă în diverse moduri, în fiecare limbă. Pentru că fiecare limbă se comportă conform propriilor reguli. Viteza cu care se vorbește o limbă, de asemenea, diferă. Lingviștii au dovedit acest lucru în diverse studii. În acest scop, texte scurte au fost traduse în mai multe limbi. Aceste texte au fost apoi citite cu voce tare de către vorbitori nativi. Rezultatul a fost clar. Japoneza și spaniola sunt cele mai rapide limbi. În aceste limbi, sunt vorbite aproape opt silabe pe secundă. Chinezii vorbesc considerabil mai lent. Ei vorbesc doar 5 silabe pe secundă. Viteza depinde de complexitatea silabelor. În cazul în care silabele sunt complexe, vorbirea durează mai mult. Germana conține,de exemplu, 3 sunete pe silabă. Prin urmare, se vorbește relativ lent. Vorbind repede nu înseamnă, totuși, că există multă informaţie în comunicare. Dimpotrivă! Există puţină informație în silabele care sunt vorbite repede. Deși japonezii vorbesc repede, se transmite conţinut redus. Pe de altă parte, chineza ‘lentă’ spune multe în câteva cuvinte. Silabele limbii engleze conține, de asemenea, multă informație. Este interesant că limbile studiate sunt aproape la fel de eficiente! Asta înseamnă că, cel care vorbește mai încet, spune mai mult. Și cine vorbește mai repede are nevoie de mai multe cuvinte. În cele din urmă, toate îşi ating scopul, în aproximativ același timp.
Știați?
Slovena este considerată o limbă slavică de sud. Este limba nativă a peste 2 milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în Slovenia, Croația, Serbia, Austria, Italia și Ungaria. Slovena este similară, în multe privințe, cu ceha și slovaca. Multe influențe sârbo-croate se pot găsi în această limbă. Deși Slovenia e o țară mică, are foarte multe dialecte. Asta pentru că regiunea are o istorie foarte plină. Asta s-a impregnat și în vocabular, care conține multe noțiuni împrumutate din limbi străine. Slovena se scrie cu litere latine. Gramatica are șase cazuri și 3 genuri. Există două fonologii oficiale în pronunție. Una din ele diferențiază precis între sunetele înalte și cele joase. O altă trăsătură specifică a limbii este structura sa arhaică. Slovenii au fost întotdeauna deschiși și respectuoși cu alte limbi. Cu atât mai mult,ei se bucură când cineva se interesează de limba lor!