Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   uk Присвійні займенники 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шістдесят сім]

67 [shistdesyat sim]

Присвійні займенники 2

[Prysviy̆ni zay̆mennyky 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
ochelarii Окул-ри О______ О-у-я-и ------- Окуляри 0
Ok---ary O_______ O-u-y-r- -------- Okulyary
Şi-a uitat ochelarii. Ві---а-у- --ої -к--я-и. В__ з____ с___ о_______ В-н з-б-в с-о- о-у-я-и- ----------------------- Він забув свої окуляри. 0
Vin ---uv-s-o-̈ o--l---y. V__ z____ s___ o________ V-n z-b-v s-o-̈ o-u-y-r-. ------------------------- Vin zabuv svoï okulyary.
Unde şi-a pus ochelarii? Д- ---ог- ок--яр-? Д_ ж й___ о_______ Д- ж й-г- о-у-я-и- ------------------ Де ж його окуляри? 0
D--zh--̆o------ly-ry? D_ z_ y̆___ o________ D- z- y-o-o o-u-y-r-? --------------------- De zh y̆oho okulyary?
ceasul Г-д-н--к Г_______ Г-д-н-и- -------- Годинник 0
H-----yk H_______ H-d-n-y- -------- Hodynnyk
Ceasul lui este stricat. Його год---ик по--утий. Й___ г_______ п________ Й-г- г-д-н-и- п-п-у-и-. ----------------------- Його годинник попсутий. 0
Y-oho---dyn-yk--o---ty-̆. Y̆___ h_______ p________ Y-o-o h-d-n-y- p-p-u-y-̆- ------------------------- Y̆oho hodynnyk popsutyy̆.
Ceasul atârnă pe perete. Г-ди-ни------ть н- -т-ні. Г_______ в_____ н_ с_____ Г-д-н-и- в-с-т- н- с-і-і- ------------------------- Годинник висить на стіні. 0
Hodyn-y--v----- n-------. H_______ v_____ n_ s_____ H-d-n-y- v-s-t- n- s-i-i- ------------------------- Hodynnyk vysytʹ na stini.
paşaportul П-с-орт П______ П-с-о-т ------- Паспорт 0
P-s---t P______ P-s-o-t ------- Pasport
Şi-a pierdut paşaportul. Він загуби- --і- --с----. В__ з______ с___ п_______ В-н з-г-б-в с-і- п-с-о-т- ------------------------- Він загубив свій паспорт. 0
V-n z-h-b-v-sviy- -as---t. V__ z______ s___ p_______ V-n z-h-b-v s-i-̆ p-s-o-t- -------------------------- Vin zahubyv sviy̆ pasport.
Unde şi-a pus paşaportul? Д----й-го-п----р-? Д_ ж й___ п_______ Д- ж й-г- п-с-о-т- ------------------ Де ж його паспорт? 0
De -h --oho p--port? D_ z_ y̆___ p_______ D- z- y-o-o p-s-o-t- -------------------- De zh y̆oho pasport?
ei – al lor в-н- – їх в___ – ї_ в-н- – ї- --------- вони – їх 0
von- –---kh v___ – ï__ v-n- – i-k- ----------- vony – ïkh
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Д--и н--м-ж-ть ----т---вої- ---ь---. Д___ н_ м_____ з_____ с____ б_______ Д-т- н- м-ж-т- з-а-т- с-о-х б-т-к-в- ------------------------------------ Діти не можуть знайти своїх батьків. 0
D--y -- --zhu-ʹ zna---y------kh --t-ki-. D___ n_ m______ z_____ s_____ b_______ D-t- n- m-z-u-ʹ z-a-̆-y s-o-̈-h b-t-k-v- ---------------------------------------- Dity ne mozhutʹ znay̆ty svoïkh batʹkiv.
Dar iată, vin părinţii lor! А------сь---у---їх---т-ки! А__ ж о__ й____ ї_ б______ А-е ж о-ь й-у-ь ї- б-т-к-! -------------------------- Але ж ось йдуть їх батьки! 0
A-- -- -s--y̆--tʹ ïkh b-t--y! A__ z_ o__ y̆____ ï__ b______ A-e z- o-ʹ y-d-t- i-k- b-t-k-! ------------------------------ Ale zh osʹ y̆dutʹ ïkh batʹky!
dumneavoastră – al dumneavoastră Ви-– В-ш В_ – В__ В- – В-ш -------- Ви – Ваш 0
Vy----a-h V_ – V___ V- – V-s- --------- Vy – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Я- -а-- -о-о-о-- па-е Мюл-е-? Я_ в___ п_______ п___ М______ Я- в-ш- п-д-р-ж- п-н- М-л-е-? ----------------------------- Як ваша подорож, пане Мюллер? 0
Ya- -a--- p-d-r--h, -an- M--ll--? Y__ v____ p________ p___ M_______ Y-k v-s-a p-d-r-z-, p-n- M-u-l-r- --------------------------------- Yak vasha podorozh, pane Myuller?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Д--в--- друж--а- --не М-ллер? Д_ в___ д_______ п___ М______ Д- в-ш- д-у-и-а- п-н- М-л-е-? ----------------------------- Де ваша дружина, пане Мюллер? 0
D--va-h--d---hyna- --n--My-ll-r? D_ v____ d________ p___ M_______ D- v-s-a d-u-h-n-, p-n- M-u-l-r- -------------------------------- De vasha druzhyna, pane Myuller?
dumneavoastră – a dumneavoastră В- --ваша В_ – в___ В- – в-ш- --------- Ви – ваша 0
V- – v--ha V_ – v____ V- – v-s-a ---------- Vy – vasha
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Я- ваш--по-о--ж п-н- -мі-т? Я_ в___ п______ п___ Ш_____ Я- в-ш- п-д-р-ж п-н- Ш-і-т- --------------------------- Як ваша подорож пані Шмідт? 0
Yak -a--a-p-d-r--- ---- Sh-id-? Y__ v____ p_______ p___ S______ Y-k v-s-a p-d-r-z- p-n- S-m-d-? ------------------------------- Yak vasha podorozh pani Shmidt?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Д- Ваш --лов-к, п-н--Ш-ід-? Д_ В__ ч_______ п___ Ш_____ Д- В-ш ч-л-в-к- п-н- Ш-і-т- --------------------------- Де Ваш чоловік, пані Шмідт? 0
De -as------o--k- pa---Sh--dt? D_ V___ c________ p___ S______ D- V-s- c-o-o-i-, p-n- S-m-d-? ------------------------------ De Vash cholovik, pani Shmidt?

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!