Dicționar de expresii

ro În tren   »   el Στο τρένο

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [τριάντα τέσσερα]

34 [triánta téssera]

Στο τρένο

[Sto tréno]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Α-τ- είναι--- τ-έ-ο γι- --ρολ---; Α___ ε____ τ_ τ____ γ__ Β________ Α-τ- ε-ν-ι τ- τ-έ-ο γ-α Β-ρ-λ-ν-; --------------------------------- Αυτό είναι το τρένο για Βερολίνο; 0
A-tó-eí-ai-t- tréno g-- --rolí--? A___ e____ t_ t____ g__ B________ A-t- e-n-i t- t-é-o g-a B-r-l-n-? --------------------------------- Autó eínai to tréno gia Berolíno?
Când pleacă trenul? Πότ- ανα--ρεί τ---ρ--ο; Π___ α_______ τ_ τ_____ Π-τ- α-α-ω-ε- τ- τ-έ-ο- ----------------------- Πότε αναχωρεί το τρένο; 0
P-----n----re--t- -r-n-? P___ a________ t_ t_____ P-t- a-a-h-r-í t- t-é-o- ------------------------ Póte anachōreí to tréno?
Când ajunge trenul la Berlin? Π--------ε- τ- -ρέν--στ- ---ολί--; Π___ φ_____ τ_ τ____ σ__ Β________ Π-τ- φ-ά-ε- τ- τ-έ-ο σ-ο Β-ρ-λ-ν-; ---------------------------------- Πότε φτάνει το τρένο στο Βερολίνο; 0
Pót----t-nei to-t-éno--to B-rol-n-? P___ p______ t_ t____ s__ B________ P-t- p-t-n-i t- t-é-o s-o B-r-l-n-? ----------------------------------- Póte phtánei to tréno sto Berolíno?
Scuzaţi-mă, pot să trec? Μ---υ---ρ-ίτε- -πορώ-να -ε-ά--; Μ_ σ__________ μ____ ν_ π______ Μ- σ-γ-ω-ε-τ-, μ-ο-ώ ν- π-ρ-σ-; ------------------------------- Με συγχωρείτε, μπορώ να περάσω; 0
M--synchōreíte,-mpo---n- p-r-s-? M_ s___________ m____ n_ p______ M- s-n-h-r-í-e- m-o-ṓ n- p-r-s-? -------------------------------- Me synchōreíte, mporṓ na perásō?
Cred că acesta este locul meu. Ν-μίζ---ως-α-------αι-η-θέση μ-υ. Ν_____ π__ α___ ε____ η θ___ μ___ Ν-μ-ζ- π-ς α-τ- ε-ν-ι η θ-σ- μ-υ- --------------------------------- Νομίζω πως αυτή είναι η θέση μου. 0
N--í-ō-p---a--- --n-i --t--sē-mou. N_____ p__ a___ e____ ē t____ m___ N-m-z- p-s a-t- e-n-i ē t-é-ē m-u- ---------------------------------- Nomízō pōs autḗ eínai ē thésē mou.
Cred că staţi pe locul meu. Νο-ί----ως-κ--εστε στην-θέ-η μ-υ. Ν_____ π__ κ______ σ___ θ___ μ___ Ν-μ-ζ- π-ς κ-θ-σ-ε σ-η- θ-σ- μ-υ- --------------------------------- Νομίζω πως κάθεστε στην θέση μου. 0
N-míz----s-ká-h---e----n ---s---o-. N_____ p__ k_______ s___ t____ m___ N-m-z- p-s k-t-e-t- s-ē- t-é-ē m-u- ----------------------------------- Nomízō pōs kátheste stēn thésē mou.
Unde este vagonul de dormit? Πού ε-ν-- η ---ν-μαξ-; Π__ ε____ η κ_________ Π-ύ ε-ν-ι η κ-ι-ά-α-α- ---------------------- Πού είναι η κλινάμαξα; 0
Poú-e---i ē-k-i------? P__ e____ ē k_________ P-ú e-n-i ē k-i-á-a-a- ---------------------- Poú eínai ē klinámaxa?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. Η κλ---μαξ----ναι-σ-ο πίσω μ-ρ-- το- --έν-υ. Η κ________ ε____ σ__ π___ μ____ τ__ τ______ Η κ-ι-ά-α-α ε-ν-ι σ-ο π-σ- μ-ρ-ς τ-υ τ-έ-ο-. -------------------------------------------- Η κλινάμαξα είναι στο πίσω μέρος του τρένου. 0
Ē k-iná-a-a-eí--- s-o-p-s- mér-s --u--rénou. Ē k________ e____ s__ p___ m____ t__ t______ Ē k-i-á-a-a e-n-i s-o p-s- m-r-s t-u t-é-o-. -------------------------------------------- Ē klinámaxa eínai sto písō méros tou trénou.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. Κ---πο- -ίν-ι--- ε-τ---όρ-ο--ου-τρ--ο-;-–--το-μ-ροστ-ν---έρ-ς. Κ__ π__ ε____ τ_ ε_________ τ__ τ______ – Σ__ μ________ μ_____ Κ-ι π-ύ ε-ν-ι τ- ε-τ-α-ό-ι- τ-υ τ-έ-ο-; – Σ-ο μ-ρ-σ-ι-ό μ-ρ-ς- -------------------------------------------------------------- Και πού είναι το εστιατόριο του τρένου; – Στο μπροστινό μέρος. 0
Kai-po- ----- to-e--i-----o to- --én--------- mp-osti----ér-s. K__ p__ e____ t_ e_________ t__ t______ – S__ m________ m_____ K-i p-ú e-n-i t- e-t-a-ó-i- t-u t-é-o-? – S-o m-r-s-i-ó m-r-s- -------------------------------------------------------------- Kai poú eínai to estiatório tou trénou? – Sto mprostinó méros.
Pot să dorm jos? Μ--ρώ -α-κ-ιμ--ώ-κά--; Μ____ ν_ κ______ κ____ Μ-ο-ώ ν- κ-ι-η-ώ κ-τ-; ---------------------- Μπορώ να κοιμηθώ κάτω; 0
Mpor- -- koim-t---ká-ō? M____ n_ k_______ k____ M-o-ṓ n- k-i-ē-h- k-t-? ----------------------- Mporṓ na koimēthṓ kátō?
Pot să dorm la mijloc? Μ--ρ---α κ---η-- σ-ην μ-σ-; Μ____ ν_ κ______ σ___ μ____ Μ-ο-ώ ν- κ-ι-η-ώ σ-η- μ-σ-; --------------------------- Μπορώ να κοιμηθώ στην μέση; 0
M-----na-k-i--t----t-- m--ē? M____ n_ k_______ s___ m____ M-o-ṓ n- k-i-ē-h- s-ē- m-s-? ---------------------------- Mporṓ na koimēthṓ stēn mésē?
Pot să dorm sus? Μ-----ν--κ----θώ--ά-ω; Μ____ ν_ κ______ π____ Μ-ο-ώ ν- κ-ι-η-ώ π-ν-; ---------------------- Μπορώ να κοιμηθώ πάνω; 0
Mpo-ṓ -a----mēthṓ pá-ō? M____ n_ k_______ p____ M-o-ṓ n- k-i-ē-h- p-n-? ----------------------- Mporṓ na koimēthṓ pánō?
Când ajungem la graniţă? Π--ε-φτ-νου---στ- σύ---α; Π___ φ_______ σ__ σ______ Π-τ- φ-ά-ο-μ- σ-α σ-ν-ρ-; ------------------------- Πότε φτάνουμε στα σύνορα; 0
P-te-p-----u-e-s-- s-nor-? P___ p________ s__ s______ P-t- p-t-n-u-e s-a s-n-r-? -------------------------- Póte phtánoume sta sýnora?
Cât durează călătoria până la Berlin? Πό----ιαρ--ί ------ί-ι----ρ--το-Β-ρολί-ο; Π___ δ______ τ_ τ_____ μ____ τ_ Β________ Π-σ- δ-α-κ-ί τ- τ-ξ-δ- μ-χ-ι τ- Β-ρ-λ-ν-; ----------------------------------------- Πόσο διαρκεί το ταξίδι μέχρι το Βερολίνο; 0
Pó-----arke- -o t-xíd---é--ri to B---l--o? P___ d______ t_ t_____ m_____ t_ B________ P-s- d-a-k-í t- t-x-d- m-c-r- t- B-r-l-n-? ------------------------------------------ Póso diarkeí to taxídi méchri to Berolíno?
Are trenul întârziere? Τ---ρέ-ο έχει--αθ-στ-ρ---; Τ_ τ____ έ___ κ___________ Τ- τ-έ-ο έ-ε- κ-θ-σ-έ-η-η- -------------------------- Το τρένο έχει καθυστέρηση; 0
To-tr-n--éch----a-h---é-ēsē? T_ t____ é____ k____________ T- t-é-o é-h-i k-t-y-t-r-s-? ---------------------------- To tréno échei kathystérēsē?
Aveţi ceva de citit? Έχε-ε --τι -α -ι--άσε--; Έ____ κ___ ν_ δ_________ Έ-ε-ε κ-τ- ν- δ-α-ά-ε-ε- ------------------------ Έχετε κάτι να διαβάσετε; 0
É----e k--i-n- -i-báse--? É_____ k___ n_ d_________ É-h-t- k-t- n- d-a-á-e-e- ------------------------- Échete káti na diabásete?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Μ-ορε--κ--ε----α-φάει-κ---ν--πιει-κάτ- εδ-; Μ_____ κ_____ ν_ φ___ κ__ ν_ π___ κ___ ε___ Μ-ο-ε- κ-ν-ί- ν- φ-ε- κ-ι ν- π-ε- κ-τ- ε-ώ- ------------------------------------------- Μπορεί κανείς να φάει και να πιει κάτι εδώ; 0
Mp---- kaneís-n--p--e--ka--n--p-e- ká----dṓ? M_____ k_____ n_ p____ k__ n_ p___ k___ e___ M-o-e- k-n-í- n- p-á-i k-i n- p-e- k-t- e-ṓ- -------------------------------------------- Mporeí kaneís na pháei kai na piei káti edṓ?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Μ- ξ-πνά-ε-σας π---καλ- στι--7:00; Μ_ ξ______ σ__ π_______ σ___ 7____ Μ- ξ-π-ά-ε σ-ς π-ρ-κ-λ- σ-ι- 7-0-; ---------------------------------- Με ξυπνάτε σας παρακαλώ στις 7:00; 0
M--x--ná-e -as -ara-a-- sti- 7-0-? M_ x______ s__ p_______ s___ 7____ M- x-p-á-e s-s p-r-k-l- s-i- 7-0-? ---------------------------------- Me xypnáte sas parakalṓ stis 7:00?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Greacă (1-100) MP3 Greacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!