Dicționar de expresii

ro În tren   »   bg Във влака

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [трийсет и четири]

34 [triyset i chetiri]

Във влака

[Vyv vlaka]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? То-а--- - --а-ъ--за Берлин? Т___ л_ е в_____ з_ Б______ Т-в- л- е в-а-ъ- з- Б-р-и-? --------------------------- Това ли е влакът за Берлин? 0
To-- -i--- v-a-y---a--er-i-? T___ l_ y_ v_____ z_ B______ T-v- l- y- v-a-y- z- B-r-i-? ---------------------------- Tova li ye vlakyt za Berlin?
Când pleacă trenul? К--а -ръ-в- -ла---? К___ т_____ в______ К-г- т-ъ-в- в-а-ъ-? ------------------- Кога тръгва влакът? 0
K--a --y--a --a---? K___ t_____ v______ K-g- t-y-v- v-a-y-? ------------------- Koga trygva vlakyt?
Când ajunge trenul la Berlin? Кога-прис-иг- вл---- в--е----? К___ п_______ в_____ в Б______ К-г- п-и-т-г- в-а-ъ- в Б-р-и-? ------------------------------ Кога пристига влакът в Берлин? 0
K--a p--s--ga v-aky- --B-r--n? K___ p_______ v_____ v B______ K-g- p-i-t-g- v-a-y- v B-r-i-? ------------------------------ Koga pristiga vlakyt v Berlin?
Scuzaţi-mă, pot să trec? И--и--те- -о-е--и--------? И________ м___ л_ д_ м____ И-в-н-т-, м-ж- л- д- м-н-? -------------------------- Извинете, може ли да мина? 0
Izv---te, m-zh---i -a m--a? I________ m____ l_ d_ m____ I-v-n-t-, m-z-e l- d- m-n-? --------------------------- Izvinete, mozhe li da mina?
Cred că acesta este locul meu. М--л-,-ч-------- мое-о----т-. М_____ ч_ т___ е м____ м_____ М-с-я- ч- т-в- е м-е-о м-с-о- ----------------------------- Мисля, че това е моето място. 0
Mislya,-ch---o----e-m---- -y---o. M______ c__ t___ y_ m____ m______ M-s-y-, c-e t-v- y- m-e-o m-a-t-. --------------------------------- Mislya, che tova ye moeto myasto.
Cred că staţi pe locul meu. М--ля- -----дите-на -о-т- --ст-. М_____ ч_ с_____ н_ м____ м_____ М-с-я- ч- с-д-т- н- м-е-о м-с-о- -------------------------------- Мисля, че седите на моето място. 0
Mi--------e s-dit--na-m--t- m-a--o. M______ c__ s_____ n_ m____ m______ M-s-y-, c-e s-d-t- n- m-e-o m-a-t-. ----------------------------------- Mislya, che sedite na moeto myasto.
Unde este vagonul de dormit? К-де---спа--ият------? К___ е с_______ в_____ К-д- е с-а-н-я- в-г-н- ---------------------- Къде е спалният вагон? 0
Kyd- -e-s--ln-y-t -a---? K___ y_ s________ v_____ K-d- y- s-a-n-y-t v-g-n- ------------------------ Kyde ye spalniyat vagon?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. С-----я- -а-он-е в-края---------. С_______ в____ е в к___ н_ в_____ С-а-н-я- в-г-н е в к-а- н- в-а-а- --------------------------------- Спалният вагон е в края на влака. 0
S-al--y-t v-g----e v-kra-a na-vl---. S________ v____ y_ v k____ n_ v_____ S-a-n-y-t v-g-n y- v k-a-a n- v-a-a- ------------------------------------ Spalniyat vagon ye v kraya na vlaka.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. А-къ---е -а-о-------рант-т- –-- н-ча-от-. А к___ е в_________________ – В н________ А к-д- е в-г-н-р-с-о-а-т-т- – В н-ч-л-т-. ----------------------------------------- А къде е вагон-ресторантът? – В началото. 0
A k--e ye-va--n--e-to-a--------V ---------. A k___ y_ v_________________ – V n_________ A k-d- y- v-g-n-r-s-o-a-t-t- – V n-c-a-o-o- ------------------------------------------- A kyde ye vagon-restorantyt? – V nachaloto.
Pot să dorm jos? М-же -------п--до-у? М___ л_ д_ с__ д____ М-ж- л- д- с-я д-л-? -------------------- Може ли да спя долу? 0
M-z-e-l- da-s----dol-? M____ l_ d_ s___ d____ M-z-e l- d- s-y- d-l-? ---------------------- Mozhe li da spya dolu?
Pot să dorm la mijloc? Мо------д--сп--- --е-ат-? М___ л_ д_ с__ в с_______ М-ж- л- д- с-я в с-е-а-а- ------------------------- Може ли да спя в средата? 0
M-----li -a s-y- v sr-d-t-? M____ l_ d_ s___ v s_______ M-z-e l- d- s-y- v s-e-a-a- --------------------------- Mozhe li da spya v sredata?
Pot să dorm sus? М-ж- л- д- -пя----е? М___ л_ д_ с__ г____ М-ж- л- д- с-я г-р-? -------------------- Може ли да спя горе? 0
M-zhe--- -a-s--- --re? M____ l_ d_ s___ g____ M-z-e l- d- s-y- g-r-? ---------------------- Mozhe li da spya gore?
Când ajungem la graniţă? Ко----е--ти-нем---а--цат-? К___ щ_ с______ г_________ К-г- щ- с-и-н-м г-а-и-а-а- -------------------------- Кога ще стигнем границата? 0
Koga--h----sti---m -ra--tsata? K___ s____ s______ g__________ K-g- s-c-e s-i-n-m g-a-i-s-t-? ------------------------------ Koga shche stignem granitsata?
Cât durează călătoria până la Berlin? К-л-о -рае -----а-е--------рл-н? К____ т___ п_________ д_ Б______ К-л-о т-а- п-т-в-н-т- д- Б-р-и-? -------------------------------- Колко трае пътуването до Берлин? 0
Ko--- -ra- py--v---to-do-B--lin? K____ t___ p_________ d_ B______ K-l-o t-a- p-t-v-n-t- d- B-r-i-? -------------------------------- Kolko trae pytuvaneto do Berlin?
Are trenul întârziere? В-а-ъ------ли-з----не-и-? В_____ и__ л_ з__________ В-а-ъ- и-а л- з-к-с-е-и-? ------------------------- Влакът има ли закъснение? 0
V--ky- ima ---z-kys--n-e? V_____ i__ l_ z__________ V-a-y- i-a l- z-k-s-e-i-? ------------------------- Vlakyt ima li zakysnenie?
Aveţi ceva de citit? Има-е-л---ещ--за ------? И____ л_ н___ з_ ч______ И-а-е л- н-щ- з- ч-т-н-? ------------------------ Имате ли нещо за четене? 0
I-a---l---e-------a--h----e? I____ l_ n______ z_ c_______ I-a-e l- n-s-c-o z- c-e-e-e- ---------------------------- Imate li neshcho za chetene?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Т-- ---е -и----се к-пи -е-о-з- я-ен- - пие-е? Т__ м___ л_ д_ с_ к___ н___ з_ я____ и п_____ Т-к м-ж- л- д- с- к-п- н-щ- з- я-е-е и п-е-е- --------------------------------------------- Тук може ли да се купи нещо за ядене и пиене? 0
Tu- -oz-e l- -a -e -u-- ne-hch- -- -aden- --p--n-? T__ m____ l_ d_ s_ k___ n______ z_ y_____ i p_____ T-k m-z-e l- d- s- k-p- n-s-c-o z- y-d-n- i p-e-e- -------------------------------------------------- Tuk mozhe li da se kupi neshcho za yadene i piene?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Б-хт--ли--е------ил- - 7--- -аса----ля? Б____ л_ м_ с_______ в 7___ ч____ м____ Б-х-е л- м- с-б-д-л- в 7-0- ч-с-, м-л-? --------------------------------------- Бихте ли ме събудили в 7.00 часа, моля? 0
B----e----m---ybu--li v-7.00 -h---- -----? B_____ l_ m_ s_______ v 7___ c_____ m_____ B-k-t- l- m- s-b-d-l- v 7-0- c-a-a- m-l-a- ------------------------------------------ Bikhte li me sybudili v 7.00 chasa, molya?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bulgară (1-100) MP3 Bulgară (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!