Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   el Κτητικές αντωνυμίες 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [εξήντα έξι]

66 [exḗnta éxi]

Κτητικές αντωνυμίες 1

Ktētikés antōnymíes 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
eu – al meu εγ--- δ-κό---υ ε__ – δ___ μ__ ε-ώ – δ-κ- μ-υ -------------- εγώ – δικό μου 0
e-ṓ –-d--ó mou e__ – d___ m__ e-ṓ – d-k- m-u -------------- egṓ – dikó mou
Nu îmi găsesc cheile. Δ-ν-β----ω τ- κ--ι-ί -ο-. Δ__ β_____ τ_ κ_____ μ___ Δ-ν β-ί-κ- τ- κ-ε-δ- μ-υ- ------------------------- Δεν βρίσκω το κλειδί μου. 0
D-n-b---k- t--kle--í --u. D__ b_____ t_ k_____ m___ D-n b-í-k- t- k-e-d- m-u- ------------------------- Den brískō to kleidí mou.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Δεν β-ί-κω-----ι------ό----. Δ__ β_____ τ_ ε________ μ___ Δ-ν β-ί-κ- τ- ε-σ-τ-ρ-ό μ-υ- ---------------------------- Δεν βρίσκω το εισιτήριό μου. 0
D---brí-k---o-ei-i-ḗ--ó-m-u. D__ b_____ t_ e________ m___ D-n b-í-k- t- e-s-t-r-ó m-u- ---------------------------- Den brískō to eisitḗrió mou.
tu – al tău εσύ-– δι-- σ-υ ε__ – δ___ σ__ ε-ύ – δ-κ- σ-υ -------------- εσύ – δικό σου 0
es- - -------u e__ – d___ s__ e-ý – d-k- s-u -------------- esý – dikó sou
Ţi-ai găsit cheile? Βρ-κε- -- --ει-----υ; Β_____ τ_ κ_____ σ___ Β-ή-ε- τ- κ-ε-δ- σ-υ- --------------------- Βρήκες το κλειδί σου; 0
Brḗke- -- -l-i-í---u? B_____ t_ k_____ s___ B-ḗ-e- t- k-e-d- s-u- --------------------- Brḗkes to kleidí sou?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Βρή--ς -ο--ι--τή-ιό-σο-; Β_____ τ_ ε________ σ___ Β-ή-ε- τ- ε-σ-τ-ρ-ό σ-υ- ------------------------ Βρήκες το εισιτήριό σου; 0
Br------o---s-tḗr-ó -o-? B_____ t_ e________ s___ B-ḗ-e- t- e-s-t-r-ó s-u- ------------------------ Brḗkes to eisitḗrió sou?
el – al lui α-τ---–-δι-----υ α____ – δ___ τ__ α-τ-ς – δ-κ- τ-υ ---------------- αυτός – δικό του 0
a-t-s --d-kó-t-u a____ – d___ t__ a-t-s – d-k- t-u ---------------- autós – dikó tou
Ştii unde sunt cheile lui? Ξέ--ις-π-- -ί--ι-τ----ε-δί--ο-; Ξ_____ π__ ε____ τ_ κ_____ τ___ Ξ-ρ-ι- π-ύ ε-ν-ι τ- κ-ε-δ- τ-υ- ------------------------------- Ξέρεις πού είναι το κλειδί του; 0
X--eis p-ú-e------o -l-id- t-u? X_____ p__ e____ t_ k_____ t___ X-r-i- p-ú e-n-i t- k-e-d- t-u- ------------------------------- Xéreis poú eínai to kleidí tou?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Ξ----------είναι--- -ισι-ήριό ---; Ξ_____ π__ ε____ τ_ ε________ τ___ Ξ-ρ-ι- π-ύ ε-ν-ι τ- ε-σ-τ-ρ-ό τ-υ- ---------------------------------- Ξέρεις πού είναι το εισιτήριό του; 0
Xé-ei- ------nai -- e-s-t-ri--t--? X_____ p__ e____ t_ e________ t___ X-r-i- p-ú e-n-i t- e-s-t-r-ó t-u- ---------------------------------- Xéreis poú eínai to eisitḗrió tou?
ea – al ei α--- -------τ-ς α___ – δ___ τ__ α-τ- – δ-κ- τ-ς --------------- αυτή – δικό της 0
au-ḗ-– -ik--tēs a___ – d___ t__ a-t- – d-k- t-s --------------- autḗ – dikó tēs
Banii ei au dispărut. Έ-----τα λ--τά---ς. Έ____ τ_ λ____ τ___ Έ-α-ε τ- λ-φ-ά τ-ς- ------------------- Έχασε τα λεφτά της. 0
Échase t--l-p-t--t--. É_____ t_ l_____ t___ É-h-s- t- l-p-t- t-s- --------------------- Échase ta lephtá tēs.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Έχασε κα--τη--πισ-ω-ική-της -άρ-α. Έ____ κ__ τ__ π________ τ__ κ_____ Έ-α-ε κ-ι τ-ν π-σ-ω-ι-ή τ-ς κ-ρ-α- ---------------------------------- Έχασε και την πιστωτική της κάρτα. 0
É--a-e-------n----tōtikḗ --s--árta. É_____ k__ t__ p________ t__ k_____ É-h-s- k-i t-n p-s-ō-i-ḗ t-s k-r-a- ----------------------------------- Échase kai tēn pistōtikḗ tēs kárta.
noi – al nostru εμ-ί--- δ-κό μ-ς ε____ – δ___ μ__ ε-ε-ς – δ-κ- μ-ς ---------------- εμείς – δικό μας 0
em-ís---di-ó --s e____ – d___ m__ e-e-s – d-k- m-s ---------------- emeís – dikó mas
Bunicul nostru este bolnav. Ο-πα--ο-- μ-ς-εί--ι -ρρωσ-ος. Ο π______ μ__ ε____ ά________ Ο π-π-ο-ς μ-ς ε-ν-ι ά-ρ-σ-ο-. ----------------------------- Ο παππούς μας είναι άρρωστος. 0
O-pa--oús --s e-nai á-----os. O p______ m__ e____ á________ O p-p-o-s m-s e-n-i á-r-s-o-. ----------------------------- O pappoús mas eínai árrōstos.
Bunica noastră este sănătoasă. Η----γ---μ---ε-να- --ι--. Η γ_____ μ__ ε____ υ_____ Η γ-α-ι- μ-ς ε-ν-ι υ-ι-ς- ------------------------- Η γιαγιά μας είναι υγιής. 0
Ē gia-i- --s -ín-i ygi-s. Ē g_____ m__ e____ y_____ Ē g-a-i- m-s e-n-i y-i-s- ------------------------- Ē giagiá mas eínai ygiḗs.
voi – al vostru ε-ε-ς - δ--ό σ-ς ε____ – δ___ σ__ ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
e-e-s---dik--s-s e____ – d___ s__ e-e-s – d-k- s-s ---------------- eseís – dikó sas
Copii, unde este tăticul vostru? Π--δ-ά--π-- ----- ο -πα-π---σας; Π______ π__ ε____ ο μ______ σ___ Π-ι-ι-, π-ύ ε-ν-ι ο μ-α-π-ς σ-ς- -------------------------------- Παιδιά, πού είναι ο μπαμπάς σας; 0
Pa-diá, -oú eí--i-o-m-ampá--s-s? P______ p__ e____ o m______ s___ P-i-i-, p-ú e-n-i o m-a-p-s s-s- -------------------------------- Paidiá, poú eínai o mpampás sas?
Copii, unde este mămica voastră? Παι--ά,-πο- ε-ναι-η μα-ά σ-ς; Π______ π__ ε____ η μ___ σ___ Π-ι-ι-, π-ύ ε-ν-ι η μ-μ- σ-ς- ----------------------------- Παιδιά, πού είναι η μαμά σας; 0
Pa-di-,--oú-e--a--ē--a-- s--? P______ p__ e____ ē m___ s___ P-i-i-, p-ú e-n-i ē m-m- s-s- ----------------------------- Paidiá, poú eínai ē mamá sas?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Greacă (1-100) MP3 Greacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.