Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   el Κτητικές αντωνυμίες 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [εξήντα επτά]

67 [exḗnta eptá]

Κτητικές αντωνυμίες 2

[Ktētikés antōnymíes 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
ochelarii τ--γ-αλ-ά τ_ γ_____ τ- γ-α-ι- --------- τα γυαλιά 0
ta -ya-iá t_ g_____ t- g-a-i- --------- ta gyaliá
Şi-a uitat ochelarii. Ξ--α-ε -- γ--λ-ά-του. Ξ_____ τ_ γ_____ τ___ Ξ-χ-σ- τ- γ-α-ι- τ-υ- --------------------- Ξέχασε τα γυαλιά του. 0
X---ase-t----a-----o-. X______ t_ g_____ t___ X-c-a-e t- g-a-i- t-u- ---------------------- Xéchase ta gyaliá tou.
Unde şi-a pus ochelarii? Μ- πο- -χε---- --αλ-ά-τ--; Μ_ π__ έ___ τ_ γ_____ τ___ Μ- π-ύ έ-ε- τ- γ-α-ι- τ-υ- -------------------------- Μα πού έχει τα γυαλιά του; 0
Ma -o- --hei--a g---iá t--? M_ p__ é____ t_ g_____ t___ M- p-ú é-h-i t- g-a-i- t-u- --------------------------- Ma poú échei ta gyaliá tou?
ceasul το -ολ-ι τ_ ρ____ τ- ρ-λ-ι -------- το ρολόι 0
t- --l-i t_ r____ t- r-l-i -------- to rolói
Ceasul lui este stricat. Το ρο-ό- τ-- -ά-ασε. Τ_ ρ____ τ__ χ______ Τ- ρ-λ-ι τ-υ χ-λ-σ-. -------------------- Το ρολόι του χάλασε. 0
To-r------ou -h----e. T_ r____ t__ c_______ T- r-l-i t-u c-á-a-e- --------------------- To rolói tou chálase.
Ceasul atârnă pe perete. Το-ρ-λόι-κρέμε-α- σ-----οίχο. Τ_ ρ____ κ_______ σ___ τ_____ Τ- ρ-λ-ι κ-έ-ε-α- σ-ο- τ-ί-ο- ----------------------------- Το ρολόι κρέμεται στον τοίχο. 0
T- r-lói kr-me-ai-s-o---o----. T_ r____ k_______ s___ t______ T- r-l-i k-é-e-a- s-o- t-í-h-. ------------------------------ To rolói krémetai ston toícho.
paşaportul το-δια-α-ή-ιο τ_ δ_________ τ- δ-α-α-ή-ι- ------------- το διαβατήριο 0
to -ia----rio t_ d_________ t- d-a-a-ḗ-i- ------------- to diabatḗrio
Şi-a pierdut paşaportul. Έχ-σ---ο --αβ-τήρ-ό---υ. Έ____ τ_ δ_________ τ___ Έ-α-ε τ- δ-α-α-ή-ι- τ-υ- ------------------------ Έχασε το διαβατήριό του. 0
Éc-a-e--- di---tḗri- -o-. É_____ t_ d_________ t___ É-h-s- t- d-a-a-ḗ-i- t-u- ------------------------- Échase to diabatḗrió tou.
Unde şi-a pus paşaportul? Μ- π-- έ-ε- -- ---βατ---ό-τ--; Μ_ π__ έ___ τ_ δ_________ τ___ Μ- π-ύ έ-ε- τ- δ-α-α-ή-ι- τ-υ- ------------------------------ Μα πού έχει το διαβατήριό του; 0
M--p-ú -c--- -- -i---tḗrió---u? M_ p__ é____ t_ d_________ t___ M- p-ú é-h-i t- d-a-a-ḗ-i- t-u- ------------------------------- Ma poú échei to diabatḗrió tou?
ei – al lor α--- - ---- -ους α___ – δ___ τ___ α-τ- – δ-κ- τ-υ- ---------------- αυτά – δικά τους 0
au-á-– d-k----us a___ – d___ t___ a-t- – d-k- t-u- ---------------- autá – diká tous
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Τ--π---ιά---ν μ------ ν- --ου-----ς-γον-----ου-. Τ_ π_____ δ__ μ______ ν_ β____ τ___ γ_____ τ____ Τ- π-ι-ι- δ-ν μ-ο-ο-ν ν- β-ο-ν τ-υ- γ-ν-ί- τ-υ-. ------------------------------------------------ Τα παιδιά δεν μπορούν να βρουν τους γονείς τους. 0
Ta-p-i-i--den mporoún-na b-o-n---us--o-eí- -o--. T_ p_____ d__ m______ n_ b____ t___ g_____ t____ T- p-i-i- d-n m-o-o-n n- b-o-n t-u- g-n-í- t-u-. ------------------------------------------------ Ta paidiá den mporoún na broun tous goneís tous.
Dar iată, vin părinţii lor! Α-λ----, έρ--ν-α- -ι-γονείς---υ-! Α___ ν__ έ_______ ο_ γ_____ τ____ Α-λ- ν-, έ-χ-ν-α- ο- γ-ν-ί- τ-υ-! --------------------------------- Αλλά να, έρχονται οι γονείς τους! 0
Allá n-,--r-h-ntai-----o-e-s -o-s! A___ n__ é________ o_ g_____ t____ A-l- n-, é-c-o-t-i o- g-n-í- t-u-! ---------------------------------- Allá na, érchontai oi goneís tous!
dumneavoastră – al dumneavoastră ε-ε-ς----ικ- σ-ς ε____ – δ___ σ__ ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
ese-- –-d-----as e____ – d___ s__ e-e-s – d-k- s-s ---------------- eseís – dikó sas
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Π---ήταν-τ- ----δι σα-- κύρι- M---e-; Π__ ή___ τ_ τ_____ σ___ κ____ M______ Π-ς ή-α- τ- τ-ξ-δ- σ-ς- κ-ρ-ε M-l-e-; ------------------------------------- Πώς ήταν το ταξίδι σας, κύριε Müller; 0
Pṓs ḗt-----------i--a-,-ký-i- M-ller? P__ ḗ___ t_ t_____ s___ k____ M______ P-s ḗ-a- t- t-x-d- s-s- k-r-e M-l-e-? ------------------------------------- Pṓs ḗtan to taxídi sas, kýrie Müller?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Πο----να--η --ν-ί-α-σα-- --ρ-ε-------; Π__ ε____ η γ______ σ___ κ____ M______ Π-ύ ε-ν-ι η γ-ν-ί-α σ-ς- κ-ρ-ε M-l-e-; -------------------------------------- Πού είναι η γυναίκα σας, κύριε Müller; 0
Po- e---i-ē-g-----a ---,-kýri- -ü--e-? P__ e____ ē g______ s___ k____ M______ P-ú e-n-i ē g-n-í-a s-s- k-r-e M-l-e-? -------------------------------------- Poú eínai ē gynaíka sas, kýrie Müller?
dumneavoastră – a dumneavoastră ε------ δικό-σας ε____ – δ___ σ__ ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
e-----– ---ó sas e____ – d___ s__ e-e-s – d-k- s-s ---------------- eseís – dikó sas
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Π---ήτ-ν-το-τ--ίδι σ--,---ρία --h---t; Π__ ή___ τ_ τ_____ σ___ κ____ S_______ Π-ς ή-α- τ- τ-ξ-δ- σ-ς- κ-ρ-α S-h-i-t- -------------------------------------- Πώς ήταν το ταξίδι σας, κυρία Schmidt; 0
Pṓs---an--o--axí-i s-s- k-ría S-hmi--? P__ ḗ___ t_ t_____ s___ k____ S_______ P-s ḗ-a- t- t-x-d- s-s- k-r-a S-h-i-t- -------------------------------------- Pṓs ḗtan to taxídi sas, kyría Schmidt?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Πού -ί--ι-ο------ς-σ--,--υ-ία -chm-d-; Π__ ε____ ο ά_____ σ___ κ____ S_______ Π-ύ ε-ν-ι ο ά-τ-α- σ-ς- κ-ρ-α S-h-i-t- -------------------------------------- Πού είναι ο άντρας σας, κυρία Schmidt; 0
P-- e-n-i o ---ra--sas,-kyrí----h--dt? P__ e____ o á_____ s___ k____ S_______ P-ú e-n-i o á-t-a- s-s- k-r-a S-h-i-t- -------------------------------------- Poú eínai o ántras sas, kyría Schmidt?

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!