Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   hu Határozószavak

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

100 [száz]

Határozószavak

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată m-r -gy-ze- ----g-s-ha m__ e______ – m__ s___ m-r e-y-z-r – m-g s-h- ---------------------- már egyszer – még soha 0
Aţi fost deja odată la Berlin? V-lt már-ön-eg---e---------en? V___ m__ ö_ e______ B_________ V-l- m-r ö- e-y-z-r B-r-i-b-n- ------------------------------ Volt már ön egyszer Berlinben? 0
Nu, încă niciodată. Nem,-m----oh-. N___ m__ s____ N-m- m-g s-h-. -------------- Nem, még soha. 0
cineva – nimeni vala-i ------i v_____ – s____ v-l-k- – s-n-i -------------- valaki – senki 0
Cunoaşteţi aici pe cineva? Is--- ön it- ----kit-(----k---t)? I____ ö_ i__ v______ (___________ I-m-r ö- i-t v-l-k-t (-a-a-i-e-)- --------------------------------- Ismer ön itt valakit (valakiket)? 0
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. Nem---em -sm---k-i-- s--ki-. N___ n__ i______ i__ s______ N-m- n-m i-m-r-k i-t s-n-i-. ---------------------------- Nem, nem ismerek itt senkit. 0
încă – nu mai még-- -ár-nem m__ – m__ n__ m-g – m-r n-m ------------- még – már nem 0
Rămâneţi încă mult timp aici? Sok--g--ar-- --- ---? S_____ m____ m__ i___ S-k-i- m-r-d m-g i-t- --------------------- Sokáig marad még itt? 0
Nu, nu mai rămân mult timp aici. N----m-r--e------i-------o---tt. N___ m__ n__ s_____ m______ i___ N-m- m-r n-m s-k-i- m-r-d-k i-t- -------------------------------- Nem, már nem sokáig maradok itt. 0
încă ceva – nimic altceva mé- -a---i – -e-mi m__ v_____ – s____ m-g v-l-m- – s-m-i ------------------ még valami – semmi 0
Mai doriţi să beţi ceva? S-er-tne --g---l--it--n-i? S_______ m__ v______ i____ S-e-e-n- m-g v-l-m-t i-n-? -------------------------- Szeretne még valamit inni? 0
Nu, nu mai doresc nimic. Nem,-már --- ké-e- -emmit. N___ m__ n__ k____ s______ N-m- m-r n-m k-r-k s-m-i-. -------------------------- Nem, már nem kérek semmit. 0
deja ceva – încă nimic m-- --la--t - mé--s--m-t m__ v______ – m__ s_____ m-r v-l-m-t – m-g s-m-i- ------------------------ már valamit – még semmit 0
Aţi mâncat deja ceva? Ev-t- --- val----? E____ m__ v_______ E-e-t m-r v-l-m-t- ------------------ Evett már valamit? 0
Nu, n-am mâncat încă nimic. N-m, --- ne- ---em se-m--. N___ m__ n__ e____ s______ N-m- m-g n-m e-t-m s-m-i-. -------------------------- Nem, még nem ettem semmit. 0
încă cineva – nimeni altcineva m-g ---a-i ------s-n-i m__ v_____ – m__ s____ m-g v-l-k- – m-r s-n-i ---------------------- még valaki – már senki 0
Mai doreşte cineva o cafea? Sze--tn- mé----laki-ká--t? S_______ m__ v_____ k_____ S-e-e-n- m-g v-l-k- k-v-t- -------------------------- Szeretne még valaki kávét? 0
Nu, nimeni altcineva. Ne-,-------n-i. N___ m__ s_____ N-m- m-r s-n-i- --------------- Nem, már senki. 0

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...