Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   sv På restaurangen 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [tjugonio]

På restaurangen 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Este liberă masa? Ä------e--ledig-? Ä_ b_____ l______ Ä- b-r-e- l-d-g-? ----------------- Är bordet ledigt? 0
Îmi aduceţi vă rog un meniu. K-- --g--å--en----t---. K__ j__ f_ m_____ t____ K-n j-g f- m-n-n- t-c-. ----------------------- Kan jag få menyn, tack. 0
Ce îmi puteţi recomanda? Vad k--------k----ndera? V__ k__ n_ r____________ V-d k-n n- r-k-m-e-d-r-? ------------------------ Vad kan ni rekommendera? 0
Aş dori o bere. Ja---k---- -tt f--e- öl. J__ s__ b_ a__ f_ e_ ö__ J-g s-a b- a-t f- e- ö-. ------------------------ Jag ska be att få en öl. 0
Aş dori o apă minerală. J-g--ka-be--tt-få en-m--e---vat-e-. J__ s__ b_ a__ f_ e_ m_____________ J-g s-a b- a-t f- e- m-n-r-l-a-t-n- ----------------------------------- Jag ska be att få en mineralvatten. 0
Aş dori un suc de portocale. J-g--k--b---tt-------a--ls--j----. J__ s__ b_ a__ f_ e_ a____________ J-g s-a b- a-t f- e- a-e-s-n-u-c-. ---------------------------------- Jag ska be att få en apelsinjuice. 0
Aş dori o cafea. Ja- --- -e---t f--e- -a-f-. J__ s__ b_ a__ f_ e_ k_____ J-g s-a b- a-t f- e- k-f-e- --------------------------- Jag ska be att få en kaffe. 0
Aş dori o cafea cu lapte. Jag---- be-at- -- -n -affe -ed --öl-. J__ s__ b_ a__ f_ e_ k____ m__ m_____ J-g s-a b- a-t f- e- k-f-e m-d m-ö-k- ------------------------------------- Jag ska be att få en kaffe med mjölk. 0
Cu zahăr, vă rog. Med so--e---tac-. M__ s______ t____ M-d s-c-e-, t-c-. ----------------- Med socker, tack. 0
Doresc un ceai. Jag---ul-- -i-j--ha e---e. J__ s_____ v____ h_ e_ t__ J-g s-u-l- v-l-a h- e- t-. -------------------------- Jag skulle vilja ha en te. 0
Doresc un ceai cu lămâie. J-- s---l---ilja ----n -e -ed ---r-n. J__ s_____ v____ h_ e_ t_ m__ c______ J-g s-u-l- v-l-a h- e- t- m-d c-t-o-. ------------------------------------- Jag skulle vilja ha en te med citron. 0
Doresc un ceai cu lapte. Ja- s-ul-- vil-- -a -n-t----d---ölk. J__ s_____ v____ h_ e_ t_ m__ m_____ J-g s-u-l- v-l-a h- e- t- m-d m-ö-k- ------------------------------------ Jag skulle vilja ha en te med mjölk. 0
Aveţi ţigări? Ha- ni-c-ga--t---? H__ n_ c__________ H-r n- c-g-r-t-e-? ------------------ Har ni cigaretter? 0
Aveţi o scrumieră? H-r ----n-a--kopp? H__ n_ e_ a_______ H-r n- e- a-k-o-p- ------------------ Har ni en askkopp? 0
Aveţi foc? Har--- el-? H__ n_ e___ H-r n- e-d- ----------- Har ni eld? 0
Îmi lipseşte o furculiţă. Ja- h-r--n-e- gaff--. J__ h__ i____ g______ J-g h-r i-g-n g-f-e-. --------------------- Jag har ingen gaffel. 0
Îmi lipseşte un cuţit. J-g--ar-ingen kniv. J__ h__ i____ k____ J-g h-r i-g-n k-i-. ------------------- Jag har ingen kniv. 0
Îmi lipseşte o lingură. Ja--h-r-i--en-----. J__ h__ i____ s____ J-g h-r i-g-n s-e-. ------------------- Jag har ingen sked. 0

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.