Dicționar de expresii

ro La medic   »   sv Hos läkaren

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [femtiosju]

Hos läkaren

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Am o programare la medic. J-g h-- e--lä--r--d. J__ h__ e_ l________ J-g h-r e- l-k-r-i-. -------------------- Jag har en läkartid. 0
Am programare la ora zece. Ja----- en----a---d-k----an ---. J__ h__ e_ l_______ k______ t___ J-g h-r e- l-k-r-i- k-o-k-n t-o- -------------------------------- Jag har en läkartid klockan tio. 0
Cum vă numiţi? Hu---ar-nam-et? H__ v__ n______ H-r v-r n-m-e-? --------------- Hur var namnet? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Va-------d-o-- t- pl-ts-- --ntr---e-. V__ s_ g__ o__ t_ p____ i v__________ V-r s- g-d o-h t- p-a-s i v-n-r-m-e-. ------------------------------------- Var så god och ta plats i väntrummet. 0
Medicul vine imediat. Dokt-r- komm-r---art. D______ k_____ s_____ D-k-o-n k-m-e- s-a-t- --------------------- Doktorn kommer snart. 0
Unde aveţi asigurare? V---är -i f---ä---d? V__ ä_ n_ f_________ V-r ä- n- f-r-ä-r-d- -------------------- Var är ni försäkrad? 0
Cu ce vă pot ajuta? Va- -an-ja--g--a--ör er? V__ k__ j__ g___ f__ e__ V-d k-n j-g g-r- f-r e-? ------------------------ Vad kan jag göra för er? 0
Aveţi dureri? Har -i s--rt--? H__ n_ s_______ H-r n- s-ä-t-r- --------------- Har ni smärtor? 0
Unde vă doare? V---gö- d-t-o--? V__ g__ d__ o___ V-r g-r d-t o-t- ---------------- Var gör det ont? 0
Am tot timpul dureri de spate. J-g h-r a-l-id o-t i--yg--n. J__ h__ a_____ o__ i r______ J-g h-r a-l-i- o-t i r-g-e-. ---------------------------- Jag har alltid ont i ryggen. 0
Am adesea dureri de cap. Ja---ar --ta huv-dv-rk. J__ h__ o___ h_________ J-g h-r o-t- h-v-d-ä-k- ----------------------- Jag har ofta huvudvärk. 0
Am câteodată dureri de burtă. Ja- h-r o-t --m-ge- ibl-nd. J__ h__ o__ i m____ i______ J-g h-r o-t i m-g-n i-l-n-. --------------------------- Jag har ont i magen ibland. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Ta -- er--- -ve-kr-pp------c-! T_ a_ e_ p_ ö___________ t____ T- a- e- p- ö-e-k-o-p-n- t-c-! ------------------------------ Ta av er på överkroppen, tack! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Va- s--l--oc- lä-- e---å-----s--! V__ s____ o__ l___ e_ p_ b_______ V-r s-ä-l o-h l-g- e- p- b-i-s-n- --------------------------------- Var snäll och lägg er på britsen! 0
Tensiunea este bună. Bl-dtr-cke--ä---ormal-. B__________ ä_ n_______ B-o-t-y-k-t ä- n-r-a-t- ----------------------- Blodtrycket är normalt. 0
Vă fac o injecţie. Ja---e---- -n-s-----. J__ g__ e_ e_ s______ J-g g-r e- e- s-r-t-. --------------------- Jag ger er en spruta. 0
Vă dau tablete. J-g-g-r-e- t-b-e---r. J__ g__ e_ t_________ J-g g-r e- t-b-e-t-r- --------------------- Jag ger er tabletter. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. J-g --r--- --t-re------ö- a--teket. J__ g__ e_ e__ r_____ f__ a________ J-g g-r e- e-t r-c-p- f-r a-o-e-e-. ----------------------------------- Jag ger er ett recept för apoteket. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Suedeză (1-100) MP3 Suedeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!