Dicționar de expresii

ro La şcoală   »   bg В училище

4 [patru]

La şcoală

La şcoală

4 [четири]

4 [chetiri]

В училище

V uchilishche

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Unde suntem? К--е--ме? К___ с___ К-д- с-е- --------- Къде сме? 0
K-d--s-e? K___ s___ K-d- s-e- --------- Kyde sme?
Suntem la şcoală. Ние-сме-----или-е. Н__ с__ в у_______ Н-е с-е в у-и-и-е- ------------------ Ние сме в училище. 0
Ni----e----c-i-i-h-he. N__ s__ v u___________ N-e s-e v u-h-l-s-c-e- ---------------------- Nie sme v uchilishche.
Avem cursuri. И-аме ----в-. И____ ч______ И-а-е ч-с-в-. ------------- Имаме часове. 0
I-a-e----s-v-. I____ c_______ I-a-e c-a-o-e- -------------- Imame chasove.
Aceştia sunt elevii. То----- у-е-и--те. Т___ с_ у_________ Т-в- с- у-е-и-и-е- ------------------ Това са учениците. 0
Tov---a u-h--itsi--. T___ s_ u___________ T-v- s- u-h-n-t-i-e- -------------------- Tova sa uchenitsite.
Aceasta este profesoara. Това ----ит--кат-. Т___ е у__________ Т-в- е у-и-е-к-т-. ------------------ Това е учителката. 0
T--a ye -chi--l-a-a. T___ y_ u___________ T-v- y- u-h-t-l-a-a- -------------------- Tova ye uchitelkata.
Aceasta este clasa. Т-в- е-к-асът. Т___ е к______ Т-в- е к-а-ъ-. -------------- Това е класът. 0
Tov---e----sy-. T___ y_ k______ T-v- y- k-a-y-. --------------- Tova ye klasyt.
Ce facem? Ка-в- --авим --е? К____ п_____ н___ К-к-о п-а-и- н-е- ----------------- Какво правим ние? 0
K-k-- p---im -i-? K____ p_____ n___ K-k-o p-a-i- n-e- ----------------- Kakvo pravim nie?
Învăţăm. Н-е -чи-. Н__ у____ Н-е у-и-. --------- Ние учим. 0
Nie uch--. N__ u_____ N-e u-h-m- ---------- Nie uchim.
Învăţăm o limbă. Н-е уч-м -з-к. Н__ у___ е____ Н-е у-и- е-и-. -------------- Ние учим език. 0
Nie-uchim-y--i-. N__ u____ y_____ N-e u-h-m y-z-k- ---------------- Nie uchim yezik.
Eu învăţ engleză. Аз--ч--англи----. А_ у__ а_________ А- у-а а-г-и-с-и- ----------------- Аз уча английски. 0
Az --ha -ng---sk-. A_ u___ a_________ A- u-h- a-g-i-s-i- ------------------ Az ucha angliyski.
Tu înveţi spaniolă. Т--учи- --па-ск-. Т_ у___ и________ Т- у-и- и-п-н-к-. ----------------- Ти учиш испански. 0
T- uc-i-h -sp-n-ki. T_ u_____ i________ T- u-h-s- i-p-n-k-. ------------------- Ti uchish ispanski.
El învaţă germană. Т-- уч- -емск-. Т__ у__ н______ Т-й у-и н-м-к-. --------------- Той учи немски. 0
T-y---h- -ems-i. T__ u___ n______ T-y u-h- n-m-k-. ---------------- Toy uchi nemski.
Noi învăţăm franceză. Ние у-и--френс-и. Н__ у___ ф_______ Н-е у-и- ф-е-с-и- ----------------- Ние учим френски. 0
Nie--c-i- f-e-s-i. N__ u____ f_______ N-e u-h-m f-e-s-i- ------------------ Nie uchim frenski.
Voi învăţaţi italiană. Вие у--------л-ански. В__ у____ и__________ В-е у-и-е и-а-и-н-к-. --------------------- Вие учите италиански. 0
Vie ---it--i---ia-s--. V__ u_____ i__________ V-e u-h-t- i-a-i-n-k-. ---------------------- Vie uchite italianski.
Ei învaţă rusă. Т--уч-т -----. Т_ у___ р_____ Т- у-а- р-с-и- -------------- Те учат руски. 0
T- ----- r-ski. T_ u____ r_____ T- u-h-t r-s-i- --------------- Te uchat ruski.
Învăţarea limbilor este interesantă. Д- се--чат-ез----е-и-те-----. Д_ с_ у___ е____ е и_________ Д- с- у-а- е-и-и е и-т-р-с-о- ----------------------------- Да се учат езици е интересно. 0
Da-se u-----y-zi-si--- --te-esn-. D_ s_ u____ y______ y_ i_________ D- s- u-h-t y-z-t-i y- i-t-r-s-o- --------------------------------- Da se uchat yezitsi ye interesno.
Noi vrem să înţelegem oamenii. Н---и-кам- д---а-б-р-м- хо---а. Н__ и_____ д_ р________ х______ Н-е и-к-м- д- р-з-и-а-е х-р-т-. ------------------------------- Ние искаме да разбираме хората. 0
Ni- -skam---a razb---m---h--ata. N__ i_____ d_ r________ k_______ N-e i-k-m- d- r-z-i-a-e k-o-a-a- -------------------------------- Nie iskame da razbirame khorata.
Noi vrem să vorbim cu oamenii. Н-е и-каме -а разгов----- - х-р---. Н__ и_____ д_ р__________ с х______ Н-е и-к-м- д- р-з-о-а-я-е с х-р-т-. ----------------------------------- Ние искаме да разговаряме с хората. 0
N-- --------a-razg------m-----ho---a. N__ i_____ d_ r___________ s k_______ N-e i-k-m- d- r-z-o-a-y-m- s k-o-a-a- ------------------------------------- Nie iskame da razgovaryame s khorata.

Ziua limbii materne

Vă place limba voastră maternă? Atunci ar trebui să o sărbătoriţi pe viitor! Mai exact pe 21 februarie! Este ziua internaţională a limbii materne. Este sărbătorită în fiecare an, din anul 2000. Această dată a fost stabilită de UNESCO. UNESCO este Organizaţia Naţiunilor Unite. Ea se ocupă de teme legate de ştiinţă, educaţie şi cultură. UNESCO doreşte păstrarea patrimoniului cultural al umanităţii. Limbile fac parte din acest patrimoniu cultural. Iată de ce ele trebuie protejate, cultivate şi promovate. Data de 21 februarie este consacrată diversităţii lingvistice. Se estimează existenţa a 6000-7000 de limbi în întreaga lume. Totuşi, jumătate dintre aceste sunt pe cale de dispariţie. La fiecare două săptămâni, o limbă dispare pentru totdeauna. Dar fiecare limbă constituie o sumă considerabilă de cunoştinţe. Cunoştinţele popoarelor se regăsesc în limbile acestora. Istoria unei naţiuni se reflectă în limba sa. Experienţele şi tradiţiile sunt de asemenea vehiculate de limbă. Limba maternă este astfel parte integrantă din fiecare identitate naţională. Atunci când o limbă dispare, pierdem mai mult decât cuvinte. Pe data de 21 februarie comemorăm aceste lucruri. Oamenii trebuie să înţeleagă ce importanţă au limbile. Şi trebuie să reflecteze la ceea ce ar putea face pentru a păstra limbile. Aşadar, arătaţi că limba pe care o vorbiţi este importantă pentru dumneavoastră! Poate aţi reuşi să faceţi un tort? Şi să faceţi o inscripţie din pastă de zahăr. În limba voastră maternă, desigur!
Știați?
Limba bosniacă este o limbă slavică. Este vorbită cu precădere în Bosnia și Herțegovina. Mai sunt vorbitori și Serbia, Croația, Macedonia și Muntenegru. Bosniaca este limba nativă a circa 2,5 milioane de oameni. Este foarte similară croatei și limbii sârbe. Vocabularul, ortografia și gramatica celor trei limbi diferă foarte puțin! O persoană care vorbește bosniaca poate înțelege foarte ușor sârba și croata. De aceea, statusul limbii bosniace este de multe ori pus sub semnul întrebării. Unii lingviști au dubii dacă bosniaca este sau nu o limbă de sine stătătoare. Ei pretind că este doar un dialect al limbii sârbo-croate. Multe influențe străine în limba bosniacă prezintă un deosebit interes. Regiunea a aparținut, în trecut, când Orientului când Occidentului. Din cauza asta, limba a împrumutat mulți termeni din arabă, turcă sau persană. Acesta e un lucru foarte rar în limbile slavice. Dar face deliciul acestei limbi unice.