Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   bg Притежателни местоимения 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шейсет и шест]

66 [sheyset i shest]

Притежателни местоимения 1

[Pritezhatelni mestoimeniya 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
eu – al meu а------й-- -в-- - -и а_ – м__ / с___ / с_ а- – м-й / с-о- / с- -------------------- аз – мой / свой / си 0
a- –-m-y / --o- / si a_ – m__ / s___ / s_ a- – m-y / s-o- / s- -------------------- az – moy / svoy / si
Nu îmi găsesc cheile. Не-м--а-д---а---я-м---кл-ч /---о- к----/ к--ча---. Н_ м___ д_ н_____ м__ к___ / с___ к___ / к____ с__ Н- м-г- д- н-м-р- м-я к-ю- / с-о- к-ю- / к-ю-а с-. -------------------------------------------------- Не мога да намеря моя ключ / своя ключ / ключа си. 0
N- --g- da -amer-a-moy- k-yuch-/-s---a-----c- - kly------i. N_ m___ d_ n______ m___ k_____ / s____ k_____ / k______ s__ N- m-g- d- n-m-r-a m-y- k-y-c- / s-o-a k-y-c- / k-y-c-a s-. ----------------------------------------------------------- Ne moga da namerya moya klyuch / svoya klyuch / klyucha si.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Н--мо-а д---а--р--м-я билет-/-св-я-б---т-- --ле-а--и. Н_ м___ д_ н_____ м__ б____ / с___ б____ / б_____ с__ Н- м-г- д- н-м-р- м-я б-л-т / с-о- б-л-т / б-л-т- с-. ----------------------------------------------------- Не мога да намеря моя билет / своя билет / билета си. 0
N- --g--da-n-m-r-a moy--bil---- s-o-a-b-le--/ b-l--- --. N_ m___ d_ n______ m___ b____ / s____ b____ / b_____ s__ N- m-g- d- n-m-r-a m-y- b-l-t / s-o-a b-l-t / b-l-t- s-. -------------------------------------------------------- Ne moga da namerya moya bilet / svoya bilet / bileta si.
tu – al tău т- – т----/ --ой - -и т_ – т___ / с___ / с_ т- – т-о- / с-о- / с- --------------------- ти – твой / свой / си 0
ti –-tvo- / s-o- - -i t_ – t___ / s___ / s_ t- – t-o- / s-o- / s- --------------------- ti – tvoy / svoy / si
Ţi-ai găsit cheile? Нам-р--ли -во- к-юч /-сво--к-ю- ----ю-а-с-? Н_____ л_ т___ к___ / с___ к___ / к____ с__ Н-м-р- л- т-о- к-ю- / с-о- к-ю- / к-ю-а с-? ------------------------------------------- Намери ли твоя ключ / своя ключ / ключа си? 0
Na--r- l- --oya-kl--c--- ---y---ly--h / kl-uc-- s-? N_____ l_ t____ k_____ / s____ k_____ / k______ s__ N-m-r- l- t-o-a k-y-c- / s-o-a k-y-c- / k-y-c-a s-? --------------------------------------------------- Nameri li tvoya klyuch / svoya klyuch / klyucha si?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Н-ме-и-л---в------ет-/--в-я --л-т ---илет--си? Н_____ л_ т___ б____ / с___ б____ / б_____ с__ Н-м-р- л- т-о- б-л-т / с-о- б-л-т / б-л-т- с-? ---------------------------------------------- Намери ли твоя билет / своя билет / билета си? 0
N--eri--i tvo-- b---t / --oy---il-t /-bile-- --? N_____ l_ t____ b____ / s____ b____ / b_____ s__ N-m-r- l- t-o-a b-l-t / s-o-a b-l-t / b-l-t- s-? ------------------------------------------------ Nameri li tvoya bilet / svoya bilet / bileta si?
el – al lui т-й-–-негов ---у т__ – н____ / м_ т-й – н-г-в / м- ---------------- той – негов / му 0
t-- --ne-o- / mu t__ – n____ / m_ t-y – n-g-v / m- ---------------- toy – negov / mu
Ştii unde sunt cheile lui? З-аеш-ли ---е е--ег--и-т -л-ч / -л-чъ--м-? З____ л_ к___ е н_______ к___ / к_____ м__ З-а-ш л- к-д- е н-г-в-я- к-ю- / к-ю-ъ- м-? ------------------------------------------ Знаеш ли къде е неговият ключ / ключът му? 0
Z-aesh li-k-d--ye neg--iy-- -lyuc- --k-yu-h-t -u? Z_____ l_ k___ y_ n________ k_____ / k_______ m__ Z-a-s- l- k-d- y- n-g-v-y-t k-y-c- / k-y-c-y- m-? ------------------------------------------------- Znaesh li kyde ye negoviyat klyuch / klyuchyt mu?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? З--еш л---ъ-е е---го-ия- бил-т - б-л-тът --? З____ л_ к___ е н_______ б____ / б______ м__ З-а-ш л- к-д- е н-г-в-я- б-л-т / б-л-т-т м-? -------------------------------------------- Знаеш ли къде е неговият билет / билетът му? 0
Z-a--h -- -yd- ye n--o-i-a--b-l-t / -i----t mu? Z_____ l_ k___ y_ n________ b____ / b______ m__ Z-a-s- l- k-d- y- n-g-v-y-t b-l-t / b-l-t-t m-? ----------------------------------------------- Znaesh li kyde ye negoviyat bilet / biletyt mu?
ea – al ei т--– не-- / й т_ – н___ / й т- – н-и- / й ------------- тя – неин / й 0
t---– ---n-- y t__ – n___ / y t-a – n-i- / y -------------- tya – nein / y
Banii ei au dispărut. Н----те-па-и / --р--е -------м-. Н______ п___ / п_____ й г_ н____ Н-й-и-е п-р- / п-р-т- й г- н-м-. -------------------------------- Нейните пари / парите й ги няма. 0
Ne---t---a-- /-p-r--e y--i nya-a. N______ p___ / p_____ y g_ n_____ N-y-i-e p-r- / p-r-t- y g- n-a-a- --------------------------------- Neynite pari / parite y gi nyama.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Н-й---- к--ди-н----р-а - -р-дитна-а - --рта-също-- ---а. Н______ к_______ к____ / к_________ й к____ с___ я н____ Н-й-а-а к-е-и-н- к-р-а / к-е-и-н-т- й к-р-а с-щ- я н-м-. -------------------------------------------------------- Нейната кредитна карта / кредитната й карта също я няма. 0
Ney-a-- -redi----karta - --ed--n-t- y-ka-ta -----ho -a--ya--. N______ k_______ k____ / k_________ y k____ s______ y_ n_____ N-y-a-a k-e-i-n- k-r-a / k-e-i-n-t- y k-r-a s-s-c-o y- n-a-a- ------------------------------------------------------------- Neynata kreditna karta / kreditnata y karta syshcho ya nyama.
noi – al nostru ни- – н---/-ни н__ – н__ / н_ н-е – н-ш / н- -------------- ние – наш / ни 0
ni- – na-h-/ -i n__ – n___ / n_ n-e – n-s- / n- --------------- nie – nash / ni
Bunicul nostru este bolnav. Наш--т дядо /-дяд--ни-- -ол-н. Н_____ д___ / д___ н_ е б_____ Н-ш-я- д-д- / д-д- н- е б-л-н- ------------------------------ Нашият дядо / дядо ни е болен. 0
N---i-a---y----/ dy--- ni--- --l-n. N_______ d____ / d____ n_ y_ b_____ N-s-i-a- d-a-o / d-a-o n- y- b-l-n- ----------------------------------- Nashiyat dyado / dyado ni ye bolen.
Bunica noastră este sănătoasă. Наша---б-ба /-б--а ------д-а--. Н_____ б___ / б___ н_ е з______ Н-ш-т- б-б- / б-б- н- е з-р-в-. ------------------------------- Нашата баба / баба ни е здрава. 0
Nas--ta------/ b--a-n- -e zdr--a. N______ b___ / b___ n_ y_ z______ N-s-a-a b-b- / b-b- n- y- z-r-v-. --------------------------------- Nashata baba / baba ni ye zdrava.
voi – al vostru в-е - --- - -и в__ – в__ / в_ в-е – в-ш / в- -------------- вие – ваш / ви 0
vi--–----h----i v__ – v___ / v_ v-e – v-s- / v- --------------- vie – vash / vi
Copii, unde este tăticul vostru? Д-ца,----е-е-в-ш--- -а---/-ба-а---? Д____ к___ е в_____ б___ / б___ в__ Д-ц-, к-д- е в-ш-я- б-щ- / б-щ- в-? ----------------------------------- Деца, къде е вашият баща / баща ви? 0
D--sa- k--e -- v-s-i-at --shcha /------ha--i? D_____ k___ y_ v_______ b______ / b______ v__ D-t-a- k-d- y- v-s-i-a- b-s-c-a / b-s-c-a v-? --------------------------------------------- Detsa, kyde ye vashiyat bashcha / bashcha vi?
Copii, unde este mămica voastră? Дец-- --де-- в---та ма--- /---йк--ви? Д____ к___ е в_____ м____ / м____ в__ Д-ц-, к-д- е в-ш-т- м-й-а / м-й-а в-? ------------------------------------- Деца, къде е вашата майка / майка ви? 0
D--sa, ---- -e ---ha-- ma--a-- -a-k- vi? D_____ k___ y_ v______ m____ / m____ v__ D-t-a- k-d- y- v-s-a-a m-y-a / m-y-a v-? ---------------------------------------- Detsa, kyde ye vashata mayka / mayka vi?

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.