Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   he ‫שמות תואר 1‬

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

‫78 [שבעים ושמונה]‬

78 [shiv'im ushmoneh]

‫שמות תואר 1‬

shmot to'ar 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
o femeie bătrână ‫-יש- ז-נ-‬ ‫____ ז____ ‫-י-ה ז-נ-‬ ----------- ‫אישה זקנה‬ 0
i-h-- -qenah i____ z_____ i-h-h z-e-a- ------------ ishah zqenah
o femeie grasă ‫-------נה‬ ‫____ ש____ ‫-י-ה ש-נ-‬ ----------- ‫אישה שמנה‬ 0
i-hah s--enah i____ s______ i-h-h s-m-n-h ------------- ishah shmenah
o femeie curioasă ‫אישה-סק---ת‬ ‫____ ס______ ‫-י-ה ס-ר-י-‬ ------------- ‫אישה סקרנית‬ 0
ish-h s---a--t i____ s_______ i-h-h s-q-a-i- -------------- ishah saqranit
o maşină nouă ‫---ני--ח-ש-‬ ‫______ ח____ ‫-כ-נ-ת ח-ש-‬ ------------- ‫מכונית חדשה‬ 0
me--onit ---a---h m_______ x_______ m-k-o-i- x-d-s-a- ----------------- mekhonit xadashah
o maşină rapidă ‫מ---י- -הירה‬ ‫______ מ_____ ‫-כ-נ-ת מ-י-ה- -------------- ‫מכונית מהירה‬ 0
me-h-n-t-------h m_______ m______ m-k-o-i- m-h-r-h ---------------- mekhonit mehirah
o maşină comodă ‫מכו-ית-נ---‬ ‫______ נ____ ‫-כ-נ-ת נ-ח-‬ ------------- ‫מכונית נוחה‬ 0
mekh-ni- -ox-h m_______ n____ m-k-o-i- n-x-h -------------- mekhonit noxah
o rochie albastră ‫ש--ה --ו--‬ ‫____ כ_____ ‫-מ-ה כ-ו-ה- ------------ ‫שמלה כחולה‬ 0
ssiml-- k--lah s______ k_____ s-i-l-h k-u-a- -------------- ssimlah kxulah
o rochie roşie ‫ש-ל- א----‬ ‫____ א_____ ‫-מ-ה א-ו-ה- ------------ ‫שמלה אדומה‬ 0
s-iml-h---umah s______ a_____ s-i-l-h a-u-a- -------------- ssimlah adumah
o rochie verde ‫---ה-ירו-ה‬ ‫____ י_____ ‫-מ-ה י-ו-ה- ------------ ‫שמלה ירוקה‬ 0
s-i-l-h----uqah s______ y______ s-i-l-h y-r-q-h --------------- ssimlah yeruqah
o poşetă neagră ‫------ו-‬ ‫___ ש____ ‫-י- ש-ו-‬ ---------- ‫תיק שחור‬ 0
t-- ---xor t__ s_____ t-q s-a-o- ---------- tiq shaxor
o poşetă maro ‫ת-----ם‬ ‫___ ח___ ‫-י- ח-ם- --------- ‫תיק חום‬ 0
t-q-x-m t__ x__ t-q x-m ------- tiq xum
o poşetă albă ‫-----ב-‬ ‫___ ל___ ‫-י- ל-ן- --------- ‫תיק לבן‬ 0
t------an t__ l____ t-q l-v-n --------- tiq lavan
oameni drăguţi ‫א---- נ----ם‬ ‫_____ נ______ ‫-נ-י- נ-מ-י-‬ -------------- ‫אנשים נחמדים‬ 0
a-a---m ---madim a______ n_______ a-a-h-m n-x-a-i- ---------------- anashim nexmadim
oameni politicoşi ‫-נשי- מנומס--‬ ‫_____ מ_______ ‫-נ-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫אנשים מנומסים‬ 0
a-as--m --n----im a______ m________ a-a-h-m m-n-m-s-m ----------------- anashim menumasim
oameni interesanţi ‫א--ים-מענ--ני-‬ ‫_____ מ________ ‫-נ-י- מ-נ-י-י-‬ ---------------- ‫אנשים מעניינים‬ 0
a--shi- -e-an--n-m a______ m_________ a-a-h-m m-'-n-e-i- ------------------ anashim me'anienim
copii drăguţi ‫------ט--ים‬ ‫_____ ט_____ ‫-ל-י- ט-ב-ם- ------------- ‫ילדים טובים‬ 0
y--adi-----im y______ t____ y-l-d-m t-v-m ------------- yeladim tovim
copii obraznici ‫ילדי- ח---י-‬ ‫_____ ח______ ‫-ל-י- ח-ו-י-‬ -------------- ‫ילדים חצופים‬ 0
ye-adim---tsufim y______ x_______ y-l-d-m x-t-u-i- ---------------- yeladim xatsufim
copii cuminţi ‫-לד-- -נו---ם‬ ‫_____ מ_______ ‫-ל-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫ילדים מנומסים‬ 0
y------ -enu---im y______ m________ y-l-d-m m-n-m-s-m ----------------- yeladim menumasim

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....