מד-ע----/-- -א -א-/---
____ א_ / ה ל_ ב_ / ה__
-ד-ע א- / ה ל- ב- / ה-
------------------------
מדוע את / ה לא בא / ה? 0 mad--- ata---t--o ------ah?m_____ a______ l_ b________m-d-'- a-a-/-t l- b-/-a-a-?---------------------------madu'a atah/at lo ba/ba'ah?
א-י ל--בא --- כי -זג--א-וי---ל-כך-רע-
___ ל_ ב_ / ה כ_ מ__ ה_____ כ_ כ_ ר___
-נ- ל- ב- / ה כ- מ-ג ה-ו-י- כ- כ- ר-.-
---------------------------------------
אני לא בא / ה כי מזג האוויר כל כך רע. 0 ani ---b-/ba----k- -e--g-ha-a-i- --l-kakh-r.a__ l_ b_______ k_ m____ h______ k__ k___ r_a-i l- b-/-a-a- k- m-z-g h-'-w-r k-l k-k- r---------------------------------------------ani lo ba/ba'ah ki mezeg ha'awir kol kakh r.
ה-א-לא----כ- הוא ל--ה-ז--.
___ ל_ ב_ כ_ ה__ ל_ ה______
-ו- ל- ב- כ- ה-א ל- ה-ז-ן-
----------------------------
הוא לא בא כי הוא לא הוזמן. 0 h- -- ba-k--hu -o-huz--n.h_ l_ b_ k_ h_ l_ h______h- l- b- k- h- l- h-z-a-.-------------------------hu lo ba ki hu lo huzman.
---ע-את --ה--- -א ---?
____ א_ / ה ל_ ב_ / ה__
-ד-ע א- / ה ל- ב- / ה-
------------------------
מדוע את / ה לא בא / ה? 0 m-d--a--t--/a- -o --/-a'ah?m_____ a______ l_ b________m-d-'- a-a-/-t l- b-/-a-a-?---------------------------madu'a atah/at lo ba/ba'ah?
-נ- ---בא /-ה כי אין ל--ז---
___ ל_ ב_ / ה כ_ א__ ל_ ז____
-נ- ל- ב- / ה כ- א-ן ל- ז-ן-
------------------------------
אני לא בא / ה כי אין לי זמן. 0 a-i l- -a/---a- -- e-- li-z---.a__ l_ b_______ k_ e__ l_ z____a-i l- b-/-a-a- k- e-n l- z-a-.-------------------------------ani lo ba/ba'ah ki eyn li zman.
--י--א-נש-ר-/ ת ----ני--ו-ר- /-ה--עבו--
___ ל_ נ___ / ת כ_ א__ מ____ / ה ל______
-נ- ל- נ-א- / ת כ- א-י מ-כ-ח / ה ל-ב-ד-
-----------------------------------------
אני לא נשאר / ת כי אני מוכרח / ה לעבוד. 0 ani l--n---'-r/-ish'eret--i---i m-k----/m-k-ra----l---v-d.a__ l_ n________________ k_ a__ m________________ l_______a-i l- n-s-'-r-n-s-'-r-t k- a-i m-k-r-x-m-k-r-x-h l-'-v-d-----------------------------------------------------------ani lo nish'ar/nish'eret ki ani mukhrax/mukhraxah la'avod.
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez.
אני לא נשאר / ת כי אני מוכרח / ה לעבוד.
ani lo nish'ar/nish'eret ki ani mukhrax/mukhraxah la'avod.
Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?
Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul.
Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm.
Devenim mai creativi şi mai flexibili.
Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve.
Memoria este exersată prin învăţare.
Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine.
Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede.
Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru.
Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede.
Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor.
Dar
modul în care
iau decizii depinde şi de limbă.
Limba în care gândim ne influenţează deciziile.
Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi.
Toţi subiecţii erau bilingvi.
Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă.
Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare.
Era vorba despre cum rezolvau o problemă.
Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni.
Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă.
Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi.
Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau!
Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul.
Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure.
După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri.
Aici, s-a constatat o diferenţă clară.
Când foloseau limba străină, erau mai raţionali.
Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină.
Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.