Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   ka კუთვნილებითი ნაცვალსახელები 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [სამოცდაექვსი]

66 [samotsdaekvsi]

კუთვნილებითი ნაცვალსახელები 1

k'utvnilebiti natsvalsakhelebi 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
eu – al meu მ--– -ე-ი მ_ – ჩ___ მ- – ჩ-მ- --------- მე – ჩემი 0
me ----emi m_ – c____ m- – c-e-i ---------- me – chemi
Nu îmi găsesc cheile. ჩ--- -ა-ა-ებ- -ერ -პო-ლობ. ჩ___ გ_______ ვ__ ვ_______ ჩ-მ- გ-ს-ღ-ბ- ვ-რ ვ-ო-ლ-ბ- -------------------------- ჩემს გასაღებს ვერ ვპოულობ. 0
c-ems g---gheb- --r-v-'---ob. c____ g________ v__ v________ c-e-s g-s-g-e-s v-r v-'-u-o-. ----------------------------- chems gasaghebs ver vp'oulob.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. ჩ--ს------ს -ე- --ო--ო-. ჩ___ ბ_____ ვ__ ვ_______ ჩ-მ- ბ-ლ-თ- ვ-რ ვ-ო-ლ-ბ- ------------------------ ჩემს ბილეთს ვერ ვპოულობ. 0
ch--s b-l-t- v-----'o-l--. c____ b_____ v__ v________ c-e-s b-l-t- v-r v-'-u-o-. -------------------------- chems bilets ver vp'oulob.
tu – al tău შ-ნ - შ--ი შ__ – შ___ შ-ნ – შ-ნ- ---------- შენ – შენი 0
s--n – s-e-i s___ – s____ s-e- – s-e-i ------------ shen – sheni
Ţi-ai găsit cheile? იპ-ვე შ-ნი -ა-აღ--ი? ი____ შ___ გ________ ი-ო-ე შ-ნ- გ-ს-ღ-ბ-? -------------------- იპოვე შენი გასაღები? 0
ip'o---s-en- ---aghe--? i_____ s____ g_________ i-'-v- s-e-i g-s-g-e-i- ----------------------- ip'ove sheni gasaghebi?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ი--ვე-შ--ი-ბილ-თი? ი____ შ___ ბ______ ი-ო-ე შ-ნ- ბ-ლ-თ-? ------------------ იპოვე შენი ბილეთი? 0
ip---e-s-en- b--eti? i_____ s____ b______ i-'-v- s-e-i b-l-t-? -------------------- ip'ove sheni bileti?
el – al lui ი--- მისი ი_ – მ___ ი- – მ-ს- --------- ის – მისი 0
i- - m--i i_ – m___ i- – m-s- --------- is – misi
Ştii unde sunt cheile lui? იც-- ს-დ-არი- ---ი-გ--ა-ე--? ი___ ს__ ა___ მ___ გ________ ი-ი- ს-დ ა-ი- მ-ს- გ-ს-ღ-ბ-? ---------------------------- იცი, სად არის მისი გასაღები? 0
it--,-sad--r---m-si-ga-ag--b-? i____ s__ a___ m___ g_________ i-s-, s-d a-i- m-s- g-s-g-e-i- ------------------------------ itsi, sad aris misi gasaghebi?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? იცი- ს-- ა-ი--მისი-ბილ---? ი___ ს__ ა___ მ___ ბ______ ი-ი- ს-დ ა-ი- მ-ს- ბ-ლ-თ-? -------------------------- იცი, სად არის მისი ბილეთი? 0
i---, -a- a-is -i----i-eti? i____ s__ a___ m___ b______ i-s-, s-d a-i- m-s- b-l-t-? --------------------------- itsi, sad aris misi bileti?
ea – al ei ი- -ქალი]-– მისი [-ა--ს] ი_ [_____ – მ___ [______ ი- [-ა-ი- – მ-ს- [-ა-ი-] ------------------------ ის [ქალი] – მისი [ქალის] 0
is-[ka-i--- ------ka---] i_ [_____ – m___ [______ i- [-a-i- – m-s- [-a-i-] ------------------------ is [kali] – misi [kalis]
Banii ei au dispărut. მ-ს--ფ--- -ა---რგა. მ___ ფ___ დ________ მ-ს- ფ-ლ- დ-ი-ა-გ-. ------------------- მისი ფული დაიკარგა. 0
m-s- --li-da-k'--g-. m___ p___ d_________ m-s- p-l- d-i-'-r-a- -------------------- misi puli daik'arga.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. და-მის---ა----იტ- ----თ---და--არგ-. დ_ მ___ ს________ ბ______ დ________ დ- მ-ს- ს-კ-ე-ი-ო ბ-რ-თ-ც დ-ი-ა-გ-. ----------------------------------- და მისი საკრედიტო ბარათიც დაიკარგა. 0
d----si--ak---dit-o-b-r--it-----k'a-g-. d_ m___ s__________ b_______ d_________ d- m-s- s-k-r-d-t-o b-r-t-t- d-i-'-r-a- --------------------------------------- da misi sak'redit'o baratits daik'arga.
noi – al nostru ჩ----–-ჩვ--ი ჩ___ – ჩ____ ჩ-ე- – ჩ-ე-ი ------------ ჩვენ – ჩვენი 0
c------ chve-i c____ – c_____ c-v-n – c-v-n- -------------- chven – chveni
Bunicul nostru este bolnav. ჩვე-ი --ბუ---ვ-დ ----. ჩ____ ბ____ ა___ ა____ ჩ-ე-ი ბ-ბ-ა ა-ა- ა-ი-. ---------------------- ჩვენი ბაბუა ავად არის. 0
chv-n--b--u- a-a- -r-s. c_____ b____ a___ a____ c-v-n- b-b-a a-a- a-i-. ----------------------- chveni babua avad aris.
Bunica noastră este sănătoasă. ჩვენი ბ---ა ---მრთ-ლა--ა--ს. ჩ____ ბ____ ჯ_________ ა____ ჩ-ე-ი ბ-ბ-ა ჯ-ნ-რ-ე-ა- ა-ი-. ---------------------------- ჩვენი ბებია ჯანმრთელად არის. 0
ch-en--beb---j------l-d-a--s. c_____ b____ j_________ a____ c-v-n- b-b-a j-n-r-e-a- a-i-. ----------------------------- chveni bebia janmrtelad aris.
voi – al vostru თ-ვენ---თქვე-ი თ____ – თ_____ თ-ვ-ნ – თ-ვ-ნ- -------------- თქვენ – თქვენი 0
tkv-n-–--k--ni t____ – t_____ t-v-n – t-v-n- -------------- tkven – tkveni
Copii, unde este tăticul vostru? ბ-ვშ----, -ად----ს--ქ-ენ----მ--ო? ბ________ ს__ ა___ თ_____ მ______ ბ-ვ-ვ-ბ-, ს-დ ა-ი- თ-ვ-ნ- მ-მ-კ-? --------------------------------- ბავშვებო, სად არის თქვენი მამიკო? 0
b-vs-v---,-sa--ar-- tkv-ni -am--'-? b_________ s__ a___ t_____ m_______ b-v-h-e-o- s-d a-i- t-v-n- m-m-k-o- ----------------------------------- bavshvebo, sad aris tkveni mamik'o?
Copii, unde este mămica voastră? ბ-ვ---ბ---ს----რ-ს თქვ--- -ე----? ბ________ ს__ ა___ თ_____ დ______ ბ-ვ-ვ-ბ-, ს-დ ა-ი- თ-ვ-ნ- დ-დ-კ-? --------------------------------- ბავშვებო, სად არის თქვენი დედიკო? 0
bavs-v-b-- -ad ar---t---ni--e-ik-o? b_________ s__ a___ t_____ d_______ b-v-h-e-o- s-d a-i- t-v-n- d-d-k-o- ----------------------------------- bavshvebo, sad aris tkveni dedik'o?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Gruzină (1-100) MP3 Gruzină (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.