Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   pa ਸੰਬੰਧਵਾਚਕ ਪੜਨਾਂਵ 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [ਸਤਾਹਠ]

67 [Satāhaṭha]

ਸੰਬੰਧਵਾਚਕ ਪੜਨਾਂਵ 2

sabadhavācaka paṛanānva 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Punjabi Joaca Mai mult
ochelarii ਐ-ਕ ਐ__ ਐ-ਕ --- ਐਨਕ 0
ai-a-a a_____ a-n-k- ------ ainaka
Şi-a uitat ochelarii. ਉਹ -ਪਣ- ਐਨ--ਭ-ੱਲ-ਗ-ਆ ਹੈ। ਉ_ ਆ__ ਐ__ ਭੁੱ_ ਗਿ_ ਹੈ_ ਉ- ਆ-ਣ- ਐ-ਕ ਭ-ੱ- ਗ-ਆ ਹ-। ------------------------ ਉਹ ਆਪਣੀ ਐਨਕ ਭੁੱਲ ਗਿਆ ਹੈ। 0
u-a --a-ī----a-a---u-a-gi'- ---. u__ ā____ a_____ b____ g___ h___ u-a ā-a-ī a-n-k- b-u-a g-'- h-i- -------------------------------- uha āpaṇī ainaka bhula gi'ā hai.
Unde şi-a pus ochelarii? ਫ-- ਉਸ-ੀ-ਐਨਕ --ੱ-ੇ --? ਫਿ_ ਉ__ ਐ__ ਕਿੱ_ ਹੈ_ ਫ-ਰ ਉ-ਦ- ਐ-ਕ ਕ-ੱ-ੇ ਹ-? ---------------------- ਫਿਰ ਉਸਦੀ ਐਨਕ ਕਿੱਥੇ ਹੈ? 0
P-----u--d--aina-----th-----? P____ u____ a_____ k____ h___ P-i-a u-a-ī a-n-k- k-t-ē h-i- ----------------------------- Phira usadī ainaka kithē hai?
ceasul ਘੜੀ ਘ_ ਘ-ੀ --- ਘੜੀ 0
G-aṛī G____ G-a-ī ----- Ghaṛī
Ceasul lui este stricat. ਉ--ੀ-----ਖਰ------ਗਈ ਹ-। ਉ__ ਘ_ ਖ__ ਹੋ ਗ_ ਹੈ_ ਉ-ਦ- ਘ-ੀ ਖ-ਾ- ਹ- ਗ- ਹ-। ----------------------- ਉਸਦੀ ਘੜੀ ਖਰਾਬ ਹੋ ਗਈ ਹੈ। 0
u-a-ī g-a-- -h-rā-a -ō-g-'ī--a-. u____ g____ k______ h_ g___ h___ u-a-ī g-a-ī k-a-ā-a h- g-'- h-i- -------------------------------- usadī ghaṛī kharāba hō ga'ī hai.
Ceasul atârnă pe perete. ਘੜ-----ਾ--ਤੇ ਟੰ-ੀ-ਹ-। ਘ_ ਦੀ__ ਤੇ ਟੰ_ ਹੈ_ ਘ-ੀ ਦ-ਵ-ਰ ਤ- ਟ-ਗ- ਹ-। --------------------- ਘੜੀ ਦੀਵਾਰ ਤੇ ਟੰਗੀ ਹੈ। 0
G---- --vā---tē--ag---a-. G____ d_____ t_ ṭ___ h___ G-a-ī d-v-r- t- ṭ-g- h-i- ------------------------- Ghaṛī dīvāra tē ṭagī hai.
paşaportul ਪਾ-ਪ--ਟ ਪਾ____ ਪ-ਸ-ੋ-ਟ ------- ਪਾਸਪੋਰਟ 0
P----ōr-ṭa P_________ P-s-p-r-ṭ- ---------- Pāsapōraṭa
Şi-a pierdut paşaportul. ਉ--ੇ--ਪ-- ਪ--ਪ-ਰ- -ੁ--ਲਿ- -ੈ। ਉ__ ਆ__ ਪਾ____ ਗੁ_ ਲਿ_ ਹੈ_ ਉ-ਨ- ਆ-ਣ- ਪ-ਸ-ੋ-ਟ ਗ-ਆ ਲ-ਆ ਹ-। ----------------------------- ਉਹਨੇ ਆਪਣਾ ਪਾਸਪੋਰਟ ਗੁਆ ਲਿਆ ਹੈ। 0
u--n- āpa-ā-p--a---a-a-gu---l----hai. u____ ā____ p_________ g___ l___ h___ u-a-ē ā-a-ā p-s-p-r-ṭ- g-'- l-'- h-i- ------------------------------------- uhanē āpaṇā pāsapōraṭa gu'ā li'ā hai.
Unde şi-a pus paşaportul? ਤਾ---ਸਦਾ----ਪ-ਰ-----ਥੇ-ਹ-? ਤਾਂ ਉ__ ਪਾ____ ਕਿੱ_ ਹੈ_ ਤ-ਂ ਉ-ਦ- ਪ-ਸ-ੋ-ਟ ਕ-ੱ-ੇ ਹ-? -------------------------- ਤਾਂ ਉਸਦਾ ਪਾਸਪੋਰਟ ਕਿੱਥੇ ਹੈ? 0
Tāṁ --a-ā-p-s------a k--hē -a-? T__ u____ p_________ k____ h___ T-ṁ u-a-ā p-s-p-r-ṭ- k-t-ē h-i- ------------------------------- Tāṁ usadā pāsapōraṭa kithē hai?
ei – al lor ਉ--– ਉ---- ਦਾ --ਉ--------- ---ਾ- -ੇ ਉ_ – ਉ__ ਦਾ / ਉ__ ਦੀ / ਉ__ ਦੇ ਉ- – ਉ-ਨ-ਂ ਦ- / ਉ-ਨ-ਂ ਦ- / ਉ-ਨ-ਂ ਦ- ----------------------------------- ਉਹ – ਉਹਨਾਂ ਦਾ / ਉਹਨਾਂ ਦੀ / ਉਹਨਾਂ ਦੇ 0
Uha –---anāṁ d---uh-nā- -ī---hanā--dē U__ – u_____ d__ u_____ d__ u_____ d_ U-a – u-a-ā- d-/ u-a-ā- d-/ u-a-ā- d- ------------------------------------- Uha – uhanāṁ dā/ uhanāṁ dī/ uhanāṁ dē
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. ਬ-ਚਿ-ਂ-ਨੂ- ਉਹਨਾਂ-ਦੇ-ਮਾਂ –-ਬਾਪ -ਹ-ਂ --- -----ਨ। ਬੱ__ ਨੂੰ ਉ__ ਦੇ ਮਾਂ – ਬਾ_ ਨ_ ਮਿ_ ਰ_ ਹ__ ਬ-ਚ-ਆ- ਨ-ੰ ਉ-ਨ-ਂ ਦ- ਮ-ਂ – ਬ-ਪ ਨ-ੀ- ਮ-ਲ ਰ-ੇ ਹ-। ---------------------------------------------- ਬੱਚਿਆਂ ਨੂੰ ਉਹਨਾਂ ਦੇ ਮਾਂ – ਬਾਪ ਨਹੀਂ ਮਿਲ ਰਹੇ ਹਨ। 0
b--i'āṁ-nū ---nāṁ dē ----– -āp- -ahīṁ -il- r-h--h-na. b______ n_ u_____ d_ m__ – b___ n____ m___ r___ h____ b-c-'-ṁ n- u-a-ā- d- m-ṁ – b-p- n-h-ṁ m-l- r-h- h-n-. ----------------------------------------------------- baci'āṁ nū uhanāṁ dē māṁ – bāpa nahīṁ mila rahē hana.
Dar iată, vin părinţii lor! ਲ- ਓ-ੇ --ਨਾਂ ਦ---ਾਤ-----ਿਤਾ ਆ-ਰ-- -ਨ। ਲ_ ਓ_ ਉ__ ਦੇ ਮਾ_ – ਪਿ_ ਆ ਰ_ ਹ__ ਲ- ਓ-ੇ ਉ-ਨ-ਂ ਦ- ਮ-ਤ- – ਪ-ਤ- ਆ ਰ-ੇ ਹ-। ------------------------------------- ਲਓ ਓਥੇ ਉਹਨਾਂ ਦੇ ਮਾਤਾ – ਪਿਤਾ ਆ ਰਹੇ ਹਨ। 0
La-- ōt---uh---ṁ------tā –------ā--ahē h-na. L___ ō___ u_____ d_ m___ – p___ ā r___ h____ L-'- ō-h- u-a-ā- d- m-t- – p-t- ā r-h- h-n-. -------------------------------------------- La'ō ōthē uhanāṁ dē mātā – pitā ā rahē hana.
dumneavoastră – al dumneavoastră ਤ--ੀਂ – -ੁਹਾ-ਾ - ਤੁ-----/ ਤੁ-ਾ-ੀ ਤੁ_ – ਤੁ__ / ਤੁ__ / ਤੁ__ ਤ-ਸ-ਂ – ਤ-ਹ-ਡ- / ਤ-ਹ-ਡ- / ਤ-ਹ-ਡ- -------------------------------- ਤੁਸੀਂ – ਤੁਹਾਡਾ / ਤੁਹਾਡੇ / ਤੁਹਾਡੀ 0
T---- --t-hā--- --hā--/ --h--ī T____ – t______ t______ t_____ T-s-ṁ – t-h-ḍ-/ t-h-ḍ-/ t-h-ḍ- ------------------------------ Tusīṁ – tuhāḍā/ tuhāḍē/ tuhāḍī
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? ਤ--ਾ---ਯਾ--ਾ ---ੋ-ਜ--ੀ-ਸੀ---੍ਰੀ-ਮ--ਲ-? ਤੁ__ ਯਾ__ ਕਿ_ ਜਿ_ ਸੀ_ ਸ਼੍_ ਮਿੱ___ ਤ-ਹ-ਡ- ਯ-ਤ-ਾ ਕ-ਹ- ਜ-ਹ- ਸ-, ਸ਼-ਰ- ਮ-ੱ-ਰ- -------------------------------------- ਤੁਹਾਡੀ ਯਾਤਰਾ ਕਿਹੋ ਜਿਹੀ ਸੀ, ਸ਼੍ਰੀ ਮਿੱਲਰ? 0
tuhāḍ---ātar--ki----ihī-s-,--r- m-l-ra? t_____ y_____ k___ j___ s__ ś__ m______ t-h-ḍ- y-t-r- k-h- j-h- s-, ś-ī m-l-r-? --------------------------------------- tuhāḍī yātarā kihō jihī sī, śrī milara?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? ਤੁਹ-ਡ- ਪ--ੀ----ਥੇ ਹ-, -੍-- --ੱਲ-? ਤੁ__ ਪ__ ਕਿੱ_ ਹੈ_ ਸ਼੍_ ਮਿੱ___ ਤ-ਹ-ਡ- ਪ-ਨ- ਕ-ੱ-ੇ ਹ-, ਸ਼-ਰ- ਮ-ੱ-ਰ- --------------------------------- ਤੁਹਾਡੀ ਪਤਨੀ ਕਿੱਥੇ ਹੈ, ਸ਼੍ਰੀ ਮਿੱਲਰ? 0
Tu---- p-t-n- -i-hē--a-,-ś---m-lar-? T_____ p_____ k____ h___ ś__ m______ T-h-ḍ- p-t-n- k-t-ē h-i- ś-ī m-l-r-? ------------------------------------ Tuhāḍī patanī kithē hai, śrī milara?
dumneavoastră – a dumneavoastră ਤੁਸੀਂ-–-ਤੁਹ-ਡਾ - -ੁ-ਾਡ- --ਤ-ਹਾਡੀ ਤੁ_ – ਤੁ__ / ਤੁ__ / ਤੁ__ ਤ-ਸ-ਂ – ਤ-ਹ-ਡ- / ਤ-ਹ-ਡ- / ਤ-ਹ-ਡ- -------------------------------- ਤੁਸੀਂ – ਤੁਹਾਡਾ / ਤੁਹਾਡੇ / ਤੁਹਾਡੀ 0
T-s---– ----ḍā- ------/-tu-āḍī T____ – t______ t______ t_____ T-s-ṁ – t-h-ḍ-/ t-h-ḍ-/ t-h-ḍ- ------------------------------ Tusīṁ – tuhāḍā/ tuhāḍē/ tuhāḍī
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? ਤੁ-ਾਡ- ---ਰ--ਕ--ੋ---ਹ- ਸ-, -੍ਰ---ੀ ਸ-ਿ--? ਤੁ__ ਯਾ__ ਕਿ_ ਜਿ_ ਸੀ_ ਸ਼੍___ ਸ___ ਤ-ਹ-ਡ- ਯ-ਤ-ਾ ਕ-ਹ- ਜ-ਹ- ਸ-, ਸ਼-ਰ-ਮ-ੀ ਸ-ਿ-ਥ- ----------------------------------------- ਤੁਹਾਡੀ ਯਾਤਰਾ ਕਿਹੋ ਜਿਹੀ ਸੀ, ਸ਼੍ਰੀਮਤੀ ਸਮਿੱਥ? 0
tuh--ī y--ar- -i----i-- --,--r-m-t- --m-t--? t_____ y_____ k___ j___ s__ ś______ s_______ t-h-ḍ- y-t-r- k-h- j-h- s-, ś-ī-a-ī s-m-t-a- -------------------------------------------- tuhāḍī yātarā kihō jihī sī, śrīmatī samitha?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? ਤੁਹਾ-- ਪ-- ---ਥੇ-ਹ-,--੍--ਮ-ੀ-ਸ-ਿੱ-? ਤੁ__ ਪ_ ਕਿੱ_ ਹ__ ਸ਼੍___ ਸ___ ਤ-ਹ-ਡ- ਪ-ੀ ਕ-ੱ-ੇ ਹ-, ਸ਼-ਰ-ਮ-ੀ ਸ-ਿ-ਥ- ----------------------------------- ਤੁਹਾਡੇ ਪਤੀ ਕਿੱਥੇ ਹਨ, ਸ਼੍ਰੀਮਤੀ ਸਮਿੱਥ? 0
T-h-ḍ--p-tī-k---- -an-, ś-ī---ī -a---h-? T_____ p___ k____ h____ ś______ s_______ T-h-ḍ- p-t- k-t-ē h-n-, ś-ī-a-ī s-m-t-a- ---------------------------------------- Tuhāḍē patī kithē hana, śrīmatī samitha?

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!