Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   hi सम्बन्धवाचक सर्वनाम २

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

६७ [सड़सठ]

67 [sadasath]

सम्बन्धवाचक सर्वनाम २

sambandhavaachak sarvanaam 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Hindi Joaca Mai mult
ochelarii च---ा च__ च-्-ा ----- चश्मा 0
c--s--a c______ c-a-h-a ------- chashma
Şi-a uitat ochelarii. व---पन--चश्-- भ-ल -या व_ अ__ च__ भू_ ग_ व- अ-न- च-्-ा भ-ल ग-ा --------------------- वह अपना चश्मा भूल गया 0
v-------a-c-as--a-b-ool-g--a v__ a____ c______ b____ g___ v-h a-a-a c-a-h-a b-o-l g-y- ---------------------------- vah apana chashma bhool gaya
Unde şi-a pus ochelarii? फ-र उ--ा -श्-- ---ँ-है? फि_ उ__ च__ क_ है_ फ-र उ-क- च-्-ा क-ा- ह-? ----------------------- फिर उसका चश्मा कहाँ है? 0
phir-----a-----h---k-haan--a-? p___ u____ c______ k_____ h___ p-i- u-a-a c-a-h-a k-h-a- h-i- ------------------------------ phir usaka chashma kahaan hai?
ceasul घ-ी घ_ घ-ी --- घड़ी 0
g--dee g_____ g-a-e- ------ ghadee
Ceasul lui este stricat. उ-की---- ख--ाब--ो ग-- -ै उ__ घ_ ख़__ हो ग_ है उ-क- घ-ी ख-र-ब ह- ग-ी ह- ------------------------ उसकी घड़ी ख़राब हो गयी है 0
us-k-- -h-d-- k--r--- -o g---e --i u_____ g_____ k______ h_ g____ h__ u-a-e- g-a-e- k-a-a-b h- g-y-e h-i ---------------------------------- usakee ghadee kharaab ho gayee hai
Ceasul atârnă pe perete. घड़--द---र पर ---- है घ_ दी__ प_ टं_ है घ-ी द-व-र प- ट-ग- ह- -------------------- घड़ी दीवार पर टंगी है 0
g--dee ---va-- par-ta---e -ai g_____ d______ p__ t_____ h__ g-a-e- d-e-a-r p-r t-n-e- h-i ----------------------------- ghadee deevaar par tangee hai
paşaportul प--पोर्ट पा____ प-स-ो-्- -------- पासपोर्ट 0
p-a-apo-t p________ p-a-a-o-t --------- paasaport
Şi-a pierdut paşaportul. उस-े अ-ना-पासपो-्ट----द--- है उ__ अ__ पा____ खो दि_ है उ-न- अ-न- प-स-ो-्- ख- द-य- ह- ----------------------------- उसने अपना पासपोर्ट खो दिया है 0
u-a-e-a-ana--a----o-- -h- -----h-i u____ a____ p________ k__ d___ h__ u-a-e a-a-a p-a-a-o-t k-o d-y- h-i ---------------------------------- usane apana paasaport kho diya hai
Unde şi-a pus paşaportul? त- -----प----र-ट -ह---है? तो उ__ पा____ क_ है_ त- उ-क- प-स-ो-्- क-ा- ह-? ------------------------- तो उसका पासपोर्ट कहाँ है? 0
t- -s--a -a--a-o-- ka---- --i? t_ u____ p________ k_____ h___ t- u-a-a p-a-a-o-t k-h-a- h-i- ------------------------------ to usaka paasaport kahaan hai?
ei – al lor वे - उन-- - -न-ी /-उ-के वे – उ__ / उ__ / उ__ व- – उ-क- / उ-क- / उ-क- ----------------------- वे – उनका / उनकी / उनके 0
v--– un--a-- --ake- - u---e v_ – u____ / u_____ / u____ v- – u-a-a / u-a-e- / u-a-e --------------------------- ve – unaka / unakee / unake
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. बच---- क- -नके--ा---ा------ मिल रहे--ैं ब__ को उ__ माँ___ न_ मि_ र_ हैं ब-्-ो- क- उ-क- म-ँ-ब-प न-ी- म-ल र-े ह-ं --------------------------------------- बच्चों को उनके माँ-बाप नहीं मिल रहे हैं 0
b--hc--n----un----m-a--ba---na-i- m-l r-he-hain b_______ k_ u____ m________ n____ m__ r___ h___ b-c-c-o- k- u-a-e m-a---a-p n-h-n m-l r-h- h-i- ----------------------------------------------- bachchon ko unake maan-baap nahin mil rahe hain
Dar iată, vin părinţii lor! लो -हाँ-उ-के--ा---पि-ा-- र-- ह-ं लो व_ उ__ मा_ पि_ आ र_ हैं ल- व-ा- उ-क- म-त- प-त- आ र-े ह-ं -------------------------------- लो वहाँ उनके माता पिता आ रहे हैं 0
lo-vahaan u--ke m--ta----- aa-rah- h-in l_ v_____ u____ m____ p___ a_ r___ h___ l- v-h-a- u-a-e m-a-a p-t- a- r-h- h-i- --------------------------------------- lo vahaan unake maata pita aa rahe hain
dumneavoastră – al dumneavoastră आ--–-आ-का-- आप---/ आ-की आ_ – आ__ / आ__ / आ__ आ- – आ-क- / आ-क- / आ-क- ----------------------- आप – आपका / आपके / आपकी 0
aap-– -a-a-a ----p--e --aa--k-e a__ – a_____ / a_____ / a______ a-p – a-p-k- / a-p-k- / a-p-k-e ------------------------------- aap – aapaka / aapake / aapakee
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? आ--- --त्-ा--ै-ी -ी- श-र- ---ुलर? आ__ या__ कै_ थी_ श्_ म्____ आ-क- य-त-र- क-स- थ-, श-र- म-य-ल-? --------------------------------- आपकी यात्रा कैसी थी, श्री म्युलर? 0
aapake- -----a-k----- th-e--sh--- ---l--? a______ y_____ k_____ t____ s____ m______ a-p-k-e y-a-r- k-i-e- t-e-, s-r-e m-u-a-? ----------------------------------------- aapakee yaatra kaisee thee, shree myular?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? आ-की-प--नि--ह-ँ है--श्---म-----? आ__ प__ क_ है_ श्_ म्____ आ-क- प-्-ि क-ा- ह-? श-र- म-य-ल-? -------------------------------- आपकी पत्नि कहाँ है? श्री म्युलर? 0
aapa--e---t-- --ha-- -ai- -hre- -y--a-? a______ p____ k_____ h___ s____ m______ a-p-k-e p-t-i k-h-a- h-i- s-r-e m-u-a-? --------------------------------------- aapakee patni kahaan hai? shree myular?
dumneavoastră – a dumneavoastră आ----आ-का-/ आप-- /-आ--ी आ_ – आ__ / आ__ / आ__ आ- – आ-क- / आ-क- / आ-क- ----------------------- आप – आपका / आपके / आपकी 0
aap-–-a---k- /--ap--e / aa-ak-e a__ – a_____ / a_____ / a______ a-p – a-p-k- / a-p-k- / a-p-k-e ------------------------------- aap – aapaka / aapake / aapakee
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? आपक--य-त्र- -ैसी थी,--्रीम-ी-श-मिट? आ__ या__ कै_ थी_ श्___ श्___ आ-क- य-त-र- क-स- थ-, श-र-म-ी श-म-ट- ----------------------------------- आपकी यात्रा कैसी थी, श्रीमती श्मिट? 0
aa-ak----a-t-- ka-s-e t-e-, s-reem-t----h--t? a______ y_____ k_____ t____ s_________ s_____ a-p-k-e y-a-r- k-i-e- t-e-, s-r-e-a-e- s-m-t- --------------------------------------------- aapakee yaatra kaisee thee, shreematee shmit?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? आ-क--पत- क-ा- -ै-? -्री-ती-श्---? आ__ प_ क_ हैं_ श्___ श्___ आ-क- प-ी क-ा- ह-ं- श-र-म-ी श-म-ट- --------------------------------- आपके पती कहाँ हैं? श्रीमती श्मिट? 0
a--ake ---ee-k-h----h-i-- -h---m--ee s-m--? a_____ p____ k_____ h____ s_________ s_____ a-p-k- p-t-e k-h-a- h-i-? s-r-e-a-e- s-m-t- ------------------------------------------- aapake patee kahaan hain? shreematee shmit?

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!