Frazlibro

eo Ĉe la flughaveno   »   ro La aeroport

35 [tridek kvin]

Ĉe la flughaveno

Ĉe la flughaveno

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

Elektu kiel vi volas vidi la tradukon:   
esperanto rumana Ludu Pli
Mi ŝatus rezervi flugon al Ateno. V-e-u ----eze-v u--z-or--pr- A--na. Vreau să rezerv un zbor spre Atena. V-e-u s- r-z-r- u- z-o- s-r- A-e-a- ----------------------------------- Vreau să rezerv un zbor spre Atena. 0
Ĉu tio estas rekta flugo? E-t- -n-zb---d---ct? Este un zbor direct? E-t- u- z-o- d-r-c-? -------------------- Este un zbor direct? 0
Senfuman, apudfenestran sidlokon, mi petas. Vă -og -n---c-la-g-am--n-f--ă----. Vă rog un loc la geam, nefumători. V- r-g u- l-c l- g-a-, n-f-m-t-r-. ---------------------------------- Vă rog un loc la geam, nefumători. 0
Mi ŝatus konfirmi mian rezervon. Vr--u ---co---rm--ez--v------ea. Vreau să confirm rezervarea mea. V-e-u s- c-n-i-m r-z-r-a-e- m-a- -------------------------------- Vreau să confirm rezervarea mea. 0
Mi ŝatus nuligi mian rezervon. V-ea--s- -nulez--eze--a--a----. Vreau să anulez rezervarea mea. V-e-u s- a-u-e- r-z-r-a-e- m-a- ------------------------------- Vreau să anulez rezervarea mea. 0
Mi ŝatus modifi mian rezervon. V---u-s---c-im---e-erva--a m--. Vreau să schimb rezervarea mea. V-e-u s- s-h-m- r-z-r-a-e- m-a- ------------------------------- Vreau să schimb rezervarea mea. 0
Kiam forveturos la sekvanta aviadilo al Romo? Când pl--c--ur-ă---u- a--on sp-- ---a? Când pleacă următorul avion spre Roma? C-n- p-e-c- u-m-t-r-l a-i-n s-r- R-m-? -------------------------------------- Când pleacă următorul avion spre Roma? 0
Ĉu restas du liberaj sidlokoj? Mai --nt d-uă lo---i -i--re? Mai sunt două locuri libere? M-i s-n- d-u- l-c-r- l-b-r-? ---------------------------- Mai sunt două locuri libere? 0
Ne, restas al ni nur unu libera sidloko. N-- -----v-m---m-- -- ----li---. Nu, mai avem numai un loc liber. N-, m-i a-e- n-m-i u- l-c l-b-r- -------------------------------- Nu, mai avem numai un loc liber. 0
Kiam ni alteriĝos? C-n----er--ăm? Când aterizăm? C-n- a-e-i-ă-? -------------- Când aterizăm? 0
Kiam ni tie estos? C--------gem? Când ajungem? C-n- a-u-g-m- ------------- Când ajungem? 0
Kiam buso forveturos al la urbocentro? Cân- -l-a-ă ---a-t-b-z -p---cen--u----şul-i? Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? C-n- p-e-c- u- a-t-b-z s-r- c-n-r- o-a-u-u-? -------------------------------------------- Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? 0
Ĉu tio estas via valizo? A--sta --------m-nta--l --mn-a-o----ă? Acesta este geamantanul dumneavoastră? A-e-t- e-t- g-a-a-t-n-l d-m-e-v-a-t-ă- -------------------------------------- Acesta este geamantanul dumneavoastră? 0
Ĉu tio estas via sako? A-es-- e-t---e--ta---m--a----tră? Acesta este geanta dumneavoastră? A-e-t- e-t- g-a-t- d-m-e-v-a-t-ă- --------------------------------- Acesta este geanta dumneavoastră? 0
Ĉu tio estas via pakaĵaro? A-esta-es---bagajul ----eav---t--? Acesta este bagajul dumneavoastră? A-e-t- e-t- b-g-j-l d-m-e-v-a-t-ă- ---------------------------------- Acesta este bagajul dumneavoastră? 0
Kiom da pakaĵoj mi povas kunporti? C---b---- p-t lu- -u --n-? Cât bagaj pot lua cu mine? C-t b-g-j p-t l-a c- m-n-? -------------------------- Cât bagaj pot lua cu mine? 0
Dudek kilogramojn. D--ă-e-i -e-k-------e. Douăzeci de kilograme. D-u-z-c- d- k-l-g-a-e- ---------------------- Douăzeci de kilograme. 0
Kion? Ĉu nur dudek kilogramojn? Ce, n-m-i---uă-eci-d- --l-g-am-? Ce, numai douăzeci de kilograme? C-, n-m-i d-u-z-c- d- k-l-g-a-e- -------------------------------- Ce, numai douăzeci de kilograme? 0

Lerni modifas la cerbon

Kiu multe sportumas, tiu formas sian korpon. Sed ŝajnas ke ankaŭ eblas trejni sian cerbon. Tio signifas ke, kiu volas bone lerni lingvojn, tiu bezonas ne nur talenton. Egale gravas regule praktiki. Ĉar praktiki povas pozitive influi la cerbajn strukturojn. Kompreneble, aparta talento por lingvoj estas ĝenerale denaska. Intensa trejnado malgraŭe povas modifi iujn cerbajn strukturojn. La volumo de la parolcerbareo kreskas. Ankaŭ modifiĝas la nervaj ĉeloj de la homoj kiuj multe praktikas. Oni longe kredis ke la cerbo nemodifeblas. Oni opiniis ke, kion ni kiel infanoj ne lernas, tion ni neniam plu lernas. Sed la cerbesploristoj atingis tute alian rezulton. Ili sukcesis montri ke la cerbo restas elasta la tutan vivon. Oni povus diri ke ĝi funkcias kiel muskolo. Ĝi tial povas plu kreski ĝis alta aĝo. Ĉiu informo traktiĝas en la cerbo. Sed trejnita cerbo traktas informojn multe pli bone. Tio signifas ke ĝi laboras pli rapide kaj pli efike. Tiu principo validas egale por la junuloj kaj la maljunuloj. Sed ne nepras lerni por trejni sian cerbon. Legi estas ankaŭ tre bona ekzerco. Nian parolcerbaeron favoras aparte postulema literaturo. Tio signifas ke nia vortprovizo pligrandiĝas. Krome, pliboniĝas nia sento pri la lingvo. Interese estas ke la lingvon traktas ne nur la parolcerbareo. La areo reganta la movecon ankaŭ traktas novajn enhavojn. Tial gravas stimuli la tutan cerbon kiel eble plej ofte. Do movu vian korpon KAJ vian cerbon.