Fraseboek

af In die taxi   »   ro În taxi

38 [agt en dertig]

In die taxi

In die taxi

38 [treizeci şi opt]

În taxi

Kies hoe jy die vertaling wil sien:   
Afrikaans Roemeens Speel Meer
Bel asseblief ’n taxi. Ch---ţ---ă -o---n-ta--. Chemaţi vă rog un taxi. C-e-a-i v- r-g u- t-x-. ----------------------- Chemaţi vă rog un taxi. 0
Hoeveel kos dit na die stasie? Cât-co-tă-p-nă -- ----? Cât costă până la gară? C-t c-s-ă p-n- l- g-r-? ----------------------- Cât costă până la gară? 0
Hoeveel kos dit na die lughawe? Cât---st- p-nă l--a--o-or-? Cât costă până la aeroport? C-t c-s-ă p-n- l- a-r-p-r-? --------------------------- Cât costă până la aeroport? 0
Gaan asseblief reguit vorentoe. Vă -o--------îna--t-. Vă rog drept înainte. V- r-g d-e-t î-a-n-e- --------------------- Vă rog drept înainte. 0
Draai asseblief hier regs. Vă-ro- a-c--l--dr-ap-a. Vă rog aici la dreapta. V- r-g a-c- l- d-e-p-a- ----------------------- Vă rog aici la dreapta. 0
Draai asseblief links by die hoek. Vă --- --olo-la-co-ţ l- stâ--a. Vă rog acolo la colţ la stânga. V- r-g a-o-o l- c-l- l- s-â-g-. ------------------------------- Vă rog acolo la colţ la stânga. 0
Ek is haastig. M- ---b-sc. Mă grăbesc. M- g-ă-e-c- ----------- Mă grăbesc. 0
Ek het tyd. A---i--. Am timp. A- t-m-. -------- Am timp. 0
Ry asseblief stadiger. V- rog să---ndu-e---ma- î--e-. Vă rog să conduceţi mai încet. V- r-g s- c-n-u-e-i m-i î-c-t- ------------------------------ Vă rog să conduceţi mai încet. 0
Stop asseblief hier. V--r-- -ă -p-iţi ---i. Vă rog să opriţi aici. V- r-g s- o-r-ţ- a-c-. ---------------------- Vă rog să opriţi aici. 0
Wag asseblief ’n oomblik. Aşt-p-aţi un-mo-en- v- -og. Aşteptaţi un moment vă rog. A-t-p-a-i u- m-m-n- v- r-g- --------------------------- Aşteptaţi un moment vă rog. 0
Ek is nou-nou terug. Mă -n---c-i----a-. Mă întorc imediat. M- î-t-r- i-e-i-t- ------------------ Mă întorc imediat. 0
Gee asseblief vir my ’n kwitansie. V--ro--să-m- -a-i o-----a--ă. Vă rog să-mi daţi o chitanţă. V- r-g s---i d-ţ- o c-i-a-ţ-. ----------------------------- Vă rog să-mi daţi o chitanţă. 0
Ek het nie kleingeld nie. Nu-am-ban----runţi. Nu am bani mărunţi. N- a- b-n- m-r-n-i- ------------------- Nu am bani mărunţi. 0
Dis in die haak, hou asseblief die kleingeld. Es------e-aşa,-r-st-- est- -entr--du-n-avoas--ă. Este bine aşa, restul este pentru dumneavoastră. E-t- b-n- a-a- r-s-u- e-t- p-n-r- d-m-e-v-a-t-ă- ------------------------------------------------ Este bine aşa, restul este pentru dumneavoastră. 0
Kan u my na hierdie adres neem? D------m--la ac---t--a-resă. Duceţi-mă la această adresă. D-c-ţ---ă l- a-e-s-ă a-r-s-. ---------------------------- Duceţi-mă la această adresă. 0
Kan u my na my hotel neem? Duceţi-mă--a-h---lul--e-. Duceţi-mă la hotelul meu. D-c-ţ---ă l- h-t-l-l m-u- ------------------------- Duceţi-mă la hotelul meu. 0
Kan u my na die strand neem? Duc-ţi-mă l----r--d. Duceţi-mă la ştrand. D-c-ţ---ă l- ş-r-n-. -------------------- Duceţi-mă la ştrand. 0

Laai af MP3 (.zip lêers)

Geen video is gevind nie!

Taalkundige genieë

Die meeste mense is bly as hulle een vreemde taal kan praat. Maar daar is ook mense wat meer as 70 tale bemeester. Hulle kan al dié tale vlot praat en korrek skryf. Ons kan sê party mense is hiperveeltalig. Die verskynsel van veeltaligheid bestaan al eeue lank. Daar is baie verslae oor mense met so ’n talent. Waar die vermoë vandaan kom, is iets wat nog nie deeglik nagevors is nie. Daar is verskeie wetenskaplike teorieë hieroor. Party glo die brein van veeltalige individue is anders gestruktureer. Dié verskil is veral in die Broca-sentrum sigbaar. Spraak word in dié deel van die brein geproduseer. By veeltalige mense is dié gebied se selle anders gekonstrueer. Dit is moontlik dat hulle gevolglik inligting beter verwerk. Daar is egter nog studies nodig wat die teorie kan bevestig. Miskien is dit uitstaande motivering wat die deurslag gee. Kinders leer baie vinnig vreemde tale by ander kinders. Dis te danke aan die feit dat hulle wil inpas wanneer hulle speel. Hulle wil deel van ’n groep word en met ander kommunikeer. Bygesê, hul leersukses hang af van hul begeerte om ingesluit te word. Nog ’n teorie impliseer dat breinstof groei wanneer jy leer. Hoe meer ons dus leer, hoe makliker word dit om te leer. Dis ook makliker om tale te leer wat soortgelyk aan mekaar is. Iemand wat Deens praat, leer dus Sweeds of Noors vinnig. Baie vrae is nog nie beantwoord nie. Een ding is egter seker: intelligensie speel nie ’n rol nie. Party mense praat baie tale ten spyte van lae intelligensie. Maar selfs die beste taalkundige genie moet baie dissipline hê. Dit is ’n taamlike troos, of hoe?